Un „refugiat sirian de 12 ani” adoptat de o britanică era în realitate un admirator al talibanilor în vârstă de 21 de ani (o vârstă exact pe dos față de cea declarată, așa cum este și concepția occidentalilor despre criza refugiaților), un iubitor al pornografiei infantile.
Prostia occidentalilor în legătură cu refugiații este ireală, rodul a zeci de ani de educație, manipulare pentru toleranță, care i-a făcut să accepte aproape orice, atât timp cât este îmbăcat în formele umanismului și carității, stări sufletești care, în individualismul lor, îi ajută să-și păstreze o părere bună despre ei.
Presa din Marea Britanie relatează pe larg povestea stupidă a lui Jamal, un refugiat de 12 ani, adoptat de Rosie, o femeie impresionată de așa-zisa sa dramă.
Femeii lipsită de discernământ, sub imboldul propagandei pentru acceptarea refugiaților, i s-a făcut milă de Jamal, un refugiat care spunea că şi-a pierdut ambii părinţi şi pretindea că are 12 ani. Prin urmare, l-a luat în grijă, convinsă şi de asigurările primite de la autorităţi, la fel de oarbe, lucru și mai grav.
Ce a descoperit câteva luni mai târziu a şocat-o: „puştiul de 12 ani” avea, în realitate, în jur de 21 de ani, iar telefonul lui era plin cu imagini pornografice cu copii şi cu informaţii despre talibani.
Femeia a avut destule motive să suspecteze că Jamal nu era cine pretindea că este, mai ales pentru că avea mult păr pe faţă şi pe corp, oarecum anormal pentru un copil de 12 ani, că avea multă forţă în braţe şi că trăgea foarte bine cu arma.
Un şofer chiar l-a dat jos din autobuz pentru că avea bilet de copil şi nu l-a crezut că are 12 ani, dar autorităţile care l-au dat spre adopţie nu au văzut toate aceste semnalmente atât de evidente.
Dovada că ceva era în neregulă cu Jamal (sau mai degrabă cu britanicii?) a venit după un control dentar, când medicul stomatolog i-a spus lui Rosie că băiatul are, probabil, în jur de 20-21 de ani. De abia atunci „mama adoptivă” a sirianului major a anunţat autorităţile, care l-au pus sub control.
Într-o editare la scară mică a pericolului pe care l-a adus acceptarea fără discernământ a milioane de „refugiați” în Occident, deconspirat, Jamal își arată adevărata față, ameninţând-o fățiș pe toleranta și umanista femeie britanică care a avut grijă de el: „Am să te omor. Ştiu unde sunt copiii tăi”.
Ironia neagră a acestei povești își găsește o exprimare și mai pură atunci când avem în vedere că termenul „jamal” înseamnă în arabă „frumusețe”….
