Vino, zmeule viteaz, în hârțoage să ne tăiem, sau în strategii să ne luptăm!

Povestea reală a dezvoltării României, „cu mai multe viteze”, va continua nestingherită, mai ales după ce această discriminare a căpătat, nu-i așa?, o anumită recunoaștere și valoare europeană. Între timp, însă, alte povești, fanteziste, precum cea a dezvoltării României pentru a ajunge din urmă Vestul, sunt vehicultate pentru săracii României: „dezvoltarea integrată” sau „dezvoltarea policentrică”.

Despre strategia pentru combaterea marginalizării, elaborată la sfârșitul lui 2016, nu se mai aude nimic. Noii guvernanți și-au făcut curat prin birouri și au aruncat-o din greșeală. E o variantă. La vremea ei însă strategia îi ajuta “cumplit” pe săracii României care au avut nenorocoul să se nască în anumite zone. Dar, dacă tehnocrații erau cu „dezvoltarea integrată”, o strategie care favoriza „zonele marginalizate”, pesediștii care au urmat la guvernare vin cu strategia lor, care vorbește despre „dezvoltarea policentrică”. Aceeași Mărie, dar cu o pălărie mult mai mare!

Pe lângă bugetele cele mai mici pentru administrațiile locale, blocarea aproape totală a investițiilor și accesului la proiecte europene, Guvernul „tehnocrat” al lui Dacian Cioloș a venit teoretic cu un lucru bun pentru zonele subdezvoltate ale țării. Acestea trebuiau să primească un tratament preferențial în accesul la proiectele europene, pentru a putea reduce decalajul de dezvoltare față de alte zone ale țării. Tocmai acest lucru îl propunea «Stategia privind combaterea marginalizării» produsă de Guvernul Cioloș în octombrie 2016. Cuprinse în «Memorandumul zonelor defavorizate», sudul județului Iași, aproape întregul județ Vaslui, Valea Jiului și Roșia Montana – Munții Apuseni, aceste zone urmau să primească asistență tehnică pentru accesarea de proiecte europene și punctaj suplimentar „din oficiu” la evaluarea acestora.

Din toate câte a promis strategia „tehnocrată” până pe 11 decembrie 2016, ziua alegerilor generale, nu s-a implementat decât partea birocratică: înființarea unor unități și a unor birouri de asistență tehnică.

Era să fie bine…

În directa subordonare a Cancelariu primului-ministru a fost înființată o Unitate Guvernamentală de Asistență Tehnică care are trei birouri locale, cu rol de punct unic de contact pentru beneficiarii din zonele de intervenție.

„Zona de nord a județului Vaslui și sudul județului Iași are cea mai mare concentrație de comunități marginalizate”, le-a spus Ionel Dancă, consilier al primului-ministru Cioloș pe proiecte economice speciale, celor 40 de primari vasluieni „marginalizați” adunați în octombrie 2016 în ședință pentru a li se explica «Memorandumul privind dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene și bugetul național pentru îmbunătățirea situației sociale și economice a locuitorilor din zonele pilot de intervenție Valea Jiului, zona Roșia Montană – Munții Apuseni și comunitățile marginalizate din Moldova (Vaslui-Iași)».

„Bugete distincte și punctaj suplimentar”. Au fost cuvintele cheie din explicația consilierului lui Cioloș, care a subliniat că autoritățile locale vor fi sprijinite în elaborarea și implementarea proiectelor, a a celor în derulare, dar și a celor necesare pentru viitor, identificându-se prioritățile comunităților locale.

„În Regiunea Nord-Est nivelul ratei riscului de sărăcie sau excluziune social a fost relativ constant în perioada 2007-2012, de 51-55%, menținându-se la un nivel ridicat și în ultimii ani. Ceea ce este important de subliniat este faptul că nivelul prezentat este superior nivelului național cu 11 p.p. și celui comunitar (UE28) cu 28 p.p. Regiunea Nord-Est se situează pe ultimul loc în țară în ceea ce privește nivelul veniturilor salariale. În anul 2012, salariul mediu net în regiune reprezenta 81,5% din cel înregistrat la nivel național și 16,8% din cel comunitar (media comunitară UE27). Județele din Regiunea Nord-Est prezintă largi decalaje economice față de restul regiunilor de dezvoltare și în ceea ce privește Produsul Intern Brut per locuitor. În Regiunea Nord-Est acest indicator înregistra în anul 2013 un nivel de 19.940 lei per locuitor (cel mai scăzut nivel la nivel național), mult mai scăzut față de media națională (31.841 lei/locuitor)”, ”frumos” se spunea în memorandumul guvernamental apoi ”pierdut”.

Shhaideh „lovește” cu „dezvoltarea policentrică”

Dacă tehnocrații erau cu povestea „dezvoltării integrate”, o strategie care favoriza „zonele marginalizate”, pesediștii care i-au urmat la guvernare au venit cu strategia lor, care vorbește despre „dezvoltarea policentrică”. Aceeași Mărie, dar cu o pălărie mult mai mare!

O să vă întrebați cum devine treaba cu „dezvoltarea policentrică”. Păi, nu numai că sună a fizică aplicată, dar chiar este. Se ia o regiune cu un oraș important, care atrage resurse, cum este Bucureștiul pentru Giurgiu, dar se investește, „de-a dracu’”, nu ca până acum, în București, ci în Giurgiu, care va avea astfel șansa să devină el însuși un centru de dezvoltare urbană pentru localitățile din jur.

Dicolo de orice urmă de ironie la care invită o discuție despre strategii de dezvoltare (după atâtea strategii ratate), viceprim-ministru Sevil Shhaideh, ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a vorbit, la începutul lui martie 2017, despre o „strategie de dezvoltare policentrică, pentru dezvoltarea unor poli urbani”, pentru care este alocată suma de patru miliarde de euro.

„În strategia de dezvoltare teritorială a României, proiect care este în dezbatere pe site-ul Ministerului Dezvoltării, există această strategie de dezvoltare policentrică – în sensul că noi conștientizăm astăzi că Bucureștiul acționează ca un aspirator de resurse, în special de resurse umane, și, pe aceste considerente, printr-o alocare importantă pentru municipiile reședință de județ, se va permite ca și acestea, cum este Giurgiu, Alexandria, Călărași, poate municipii cu o capacitate financiară mai mică decât Pitești sau decât Brașov ori București, să atragă în jurul lor. Asta se cheamă strategie de dezvoltare policentrică, să atragă în jurul lor localitățile rurale, comune, astfel încât ceea ce astăzi este Bucureștiul pentru Giurgiu sau pentru Alexandria și Giurgiu să devină pentru localitățile din jur, centru de dezvoltare urbană. (…) Deci sunt patru miliarde de euro pentru toată țara, pentru municipii reședință de județ, municipii și orașe, deci tot ceea ce înseamnă poli urbani, ca să poată dezvolta aceste servicii în jurul lor” – Sevil Shhaideh.

Astfel, prioritare vor fi municipiile reședință de județ mai mici, din jurul marilor orașe, iar în acest sens ministru a adăugat că va fi importantă interconectarea drumurilor județene, care va fi finanțată prin Programul Operațional Regional cu suma de 1, 1 miliarde de euro la nivel național.

„Iar pentru regiunea Sud, de unde fac parte Giurgiu și Teleorman, există o sumă ridicată datorită capacității financiare mai mici, la fel cum este și la Vaslui, un județ mult mai sărac decât Giurgiu. Și acolo există o alocare mult mai mare față de celelalte regiuni, sunt punctaje suplimentare pentru proiectele de infrastructură rutieră” – Sevil Shhaideh.

Și-am încălcat pe-o șa și v-am spus două povești de strategii scrise într-un singur an în care se luptă cu zmeul subdezvoltării. Asta în timp ce, de la an la an, decalajele de dezvoltare dintre zonele țării se lărgesc. Același lucru se întâmplă și în Uniunea Europeană, însă, mai realiști, birocrațiii teoreticieni de la Bruxelles au găsit un titlu și un fir epic mult mai bun: „Europa cu mai multe viteze”.