Școli pentru bătrâni și aziluri pentru nimeni!

„Au mai rămas câteva femei bătrâne în Schineni. Sunt sigur că nu vor mai naște”, spune primarul orașului vasluian Murgeni, care trebuie să inaugureze o școală nouă, o construcție de 1,6 milioane, cu o capacitate de 400 de elevi, într-o suburbie a orașului care mai are 20 de școlari. Județul Vaslui, cunoscut drept „polul sărăciei”, este presărat cu zeci de investiții aiurea: școli și grădinițe în sate fără copii, terenuri de sport în paragonă, centre medico-sociale închise după ridicare, toalete costisitoare la școli închise, parcuri la marginea satelor sau orașelor care stau părăsite.

Șirul investiților aiuristice din județul Vaslui pare fără de sfârșit. În orașul Murgeni se inaugurează școli pentru copii care trebuie să vină de la peste doi kilometri.

„Inaugurez o școală nouă azi, și mâine ar trebui să-i pun lacătul”, se plânge primarul Ioan Buta, care povestește cum, în 2007, fără niciun studiu al populației sau al evoluției demografice, s-a hotărât ridicarea unei școli cu clasele I-VIII și grădiniță cu o capacitate de 400 de locuri în suburbia Schineni, în condițiile în care acum mai există 20 de copii.

Investiția nouă de 1,6 milioane de lei finanțată de Ministerul Educației și de la bugetul local nu poate fi abandonată, așa că primarul a găsit soluția de a aduce copii din alte suburbii, Lățești și Sărățeni, de la doi kilometri, iar școala veche din Sărățeni să fie tranformată într-un ccentru rezidențial pentru persoanele vârstnice. „Trebuie să găsim o utilitate acestor spații. Acum, copiii familiilor de romi pleacă în străinătate, iar în cazul familiilor de români natalitatea este foarte subțire. Este un proiect început cu mai mulți ani în urmă, iar fundamentul investiției s-a făcut pe genunchi. Nu este o notă de fundamentare clară, sustenabilă, pentru acest proiect. Școala are 400 de locuri, iar noi avem în satul respectiv 20 de copii. Noi facem acum infrastractura, construim școli, crește nivelul de trai și sperăm să crească și natalitatea odată cu aceste schimbări. Când nu faci un proiect pe baze reale ajungi în această situație”, a mai spus Buta.

O altă școală nouă construită în centrul orașului Murgeni, cu parter și un etaj, va avea o capacitate de 300 de copii, dar, de asemenea, îi lipsesc elevii, care vor fi aduși din cartierul Satul Nou.

„Nu avem copii, nu avem obiectul muncii nici pentru această școală. Vom trasfera gradinița și clasele I-IV din cartierul Satul Nou în școala nouă și vor mai rămâne ceva locuri neocupate. Noi căutăm să dezvoltăm infrastructura care ține de Liceul tehnologic din oraș, pentru că altfel pierdem copiii, care se duc la Zorleni. Mai aveam închisă o altă școală de acum trei ani, tot din cauza lipsei copiilor. Acum, această clădire este în conservare”, a mai spus Ioan Buta.

Zeci de investiții aiurea

Județul Vaslui este plin de investiții aiurea. Spre exemplu, în 26 de comune din județ edilii așteaptă fonduri pentru finalizarea sălilor de sport sau a terenurilor sportive. În alte zeci de sate școlile construite cu bani europeni sau guvernamentali stau închise, iar elevii fac naveta la centrele de comună.

În comuna Oșești, în urmă cu câțiva ani, s-au închis trei școli. Toate fuseseră „dotate” prin diverse proiecte cu toalete „de lux” construite pe miliarde de lei vechi.

În comuna Cozmești, satul Fâstâci, s-au investit 24 de miliarde de lei vechi într-o școală la care s-a lucrat la refacere mai bine de zece ani. Copiii au învățat la ocolul silvic și dispensarul satului, în condiții extrem de proaste.

Vasluiul este și județul în care s-au construit centre sociale pe sume imense, iar apoi au stat nefolosite. În același timp, sute de bătrâni așteaptau luni de zile pe liste ca să se elibereze un loc într-unul din puținele centre existente.

La Solești și Vutcani stau lacătele pe uși, pentru că autoritățile n-au bani să angajeze personal.

„Un astfel de centru ar fi necesitat un număr de peste 10 angajați, iar asigurarea salariilor este un efort financiar prea mare pentru noi, pentru că sunt momente în care abia ne descurcăm cu plata salariilor angajaților din primărie”, spune Mona Bujor, primarul comunei Solești.

Pentru că proiectele finanțate cu bani europeni sunt foarte stricte și obligă autoritățile locale să păstreze un anumit număr de ani destinația centrelor respective, nu s-a putut face nimic pentru ca aceste clădiri să fie folosite în alte scopuri.

O altă investiție de lux și inutilă este Parcul Recea din municipiul Huși. A fost construit de municipalitate cu suma de 600.000 de euro și este situat la ieșirea din oraș, are camere de supraveghere și tobogane de 14.000 de euro bucata, dar la fiecare ploaie se transformă într-un adevărat lac de agrement. Locuitorii sunt nemulțumiți și de faptul că, chiar dacă vremea e frumoasă, parcul de lux nu poate fi vizitat. Pentru că se află la câțiva kilometri distanță de oraș…

Însă investiția cea mai „răsunătoare” din județ este primăria cu jacuzzi de la Ivănești. În 2007, când s-a inaugurat cu fast noul sediu, primarul de atunci, Petrică Lazăr, anunța că a amenajat o baie specială pentru angajați, invocând faptul că la primărie lucrează multe femei și au nevoie de condiții speciale de menținere a igienei. Fiecare angajat avea propriul birou, placat cu gresie sau parchet laminat și dotat cu mobilier ultramodern, iar în sediul primăriei au fost amenajate, pe lângă baia cu jacuzzi, și o bucătărie, o sală de mese și o sală de oaspeți. Valoarea totală a investiției a fost de 1,8 milioane de lei, bani care reprezentau la vremea respectivă bugetul comunei pe trei ani. La doar câțiva ani de la inaugurare, angajații au putut constata că le plouă în birouri, acoperișul prezentând mari defecțiuni. Costurile pentru reparații se ridicau la 200.000 de lei, însă nu au mai putut fi imputate cuiva, fostul primar decedând între timp.