Ministru care se înțelege cu oile

„Oaia are doar dorința de a fi înțeleasă de toți”. Este expresia care l-a consacrat pe ministru Agriculturii, Petre Daea. „Oaia este o statuie vie”, „Lângă oaie găsești o frunză, lângă frunză nu poți să găsești o oaie”, „Găinile stau în coteţul lor, io în al meu”, „Eu când cad din pom, întâi mă uit dacă am coaste rupte, pe urma mă scutur și abia pe urmă încep să zbier, nu zbier înainte”, „Îmi pare rău că noaptea nu este zi, pentru că aș putea rezolva aproape tot în agricultură”. Sunt alte perle ale celui mai dezinvolt și „liber cugetător” ministru din guvernul PSD.

Atunci când vorbește în public, ministru Agriculturii din cabinetele pesediste ale lui Grindeanu și Tudose, Petre Daea, poate spune, precum în trecut, pe când era doar secretar de stat, că „Imensitatea fenomenului agricol impune o abordare multidisciplinară și instituționala (…) Fenomenul agricol te împinge spre imensitatea lui, spre complexitatea fenomenului, spre interdependența între factori (…) Colectivul de lucru, care s-a așezat cu mintea și cu creionul pe pagina de scris pentru a desena viitorul agriculturii, s-a vazut într-o situație extrem de delicată în care (…) nu-ți puteai așeza mintea pe hârtia de scris pentru a proiecta viitorul agriculturii”.

Alte perle produse de ministru Daea în decursul actualului mandat:

„Oaia este o statuie vie. Uitați-vă dumneavoastră astăzi în orice parte a țării cât de frumos este acest animal pe pășunile verzi ale țării românești. Frunza o are toată lumea, dar oile ca în România nu. Lângă oaie găsești o frunză, lângă frunză nu poți să găsești o oaie”
„Oaia a unit generații, oaia a descoperit muntele și a populat muntele. Oaia a dat mâncare și ne-a îmbrăcat, oaia a dezvoltat industria lânii, oaia a creat localități, a generat comune și frumoase comune, uitați-vă în Sibiu, oaia a sudat generațiile, tata cu fiul, bunicul cu nepotul. Mărginimea Sibiului este construită din lâna oii, din brânza oii, din mielul oii. Astăzi, sigur că oaia are doar dorința de a fi înțeleasă de toți”, a afirmat Petre Daea, la Antena 3.
Ursul şi capra neagră reprezintă „o laudă a ţării” şi „un peisaj mirific”.
Petre Daea, impresionat de Forțele Navale: „Oameni deosebiți a căror privire te îngheață, uneori, chiar dacă e cald afară”
El a lansat și un îndemn oierilor prezenți la eveniment: „Să aveţi grijă de oi şi să aveţi încredere în Guvern”.
„Am căzut din pom de multe ori și n-am zbierat!”
„Nu avem capacitatea de a crește purcei. Nu avem maternitate!”
„Sper ca mintea să mă ţină în stare să nu fac greșeli”
„Domnule prim ministru, pentru mine ziua este exactă, sarcina de asemenea. Sper ca, în 31 martie, să avem numai situaţii neclare privind legătura între sistem, sistemul de aplicare și situaţiile concrete pentru fermierii din România”
„Cred că putem contura, în puţine cuvinte, că munca m-a pus pe drumul… împlinirii și… al… angajării faţă de… misiunea pe care am avut-o de fiecare dată”
„Oaia este o statuie vie. Aceasta e doar o definiție. Argumentele se gasesc în străfundul analizei pentru fiecare și pentru orice loc.
„Lângă oaie găsești o frunză, lângă frunză nu poți sa găsești o oaie”.
„Găinile stau în coteţul lor, io în al meu”
„Dacă m-a prins soarele în casă, nu mai ies! Am, așa, un sentiment al inutilităţii”
„Tot timpul au probleme! Ţăranii sunt născuţi în zodia plânsului! La ei plânsul e natural…”
„Ciobanul e o fărâmă de divinitate. Trebuie păstrat cu atâta grijă ca nici lacrima de rouă să nu-l atingă!”
„Sunt acasă și îmi doresc să dau răspunsurile acum sau mai târziu”
„Nu dau respectul, îl port”
„Eu nu sunt producător de vorbe, eu sunt producător de fapte”
„Într-un nod îngust nu poate să intre toată apa din Prut și atunci vor rămâne doar situațiile neclare”
„Sunt 12 milioane de oi. Au trei kilograme oaia. O plapumă cât ar fi? Trei kilograme. Ar fi 12 milioane de plapumi în Romania pentru săracii aștia”
„O să mergeți cu mine când vreți ca să vă arăt în intimitatea cunoașterii cum se poate determina o producție de grâu văzând doar frunzele. Eu știu unde se caută spicul”, către jurnaliști
„Eu când cad din pom, întâi mă uit dacă am coaste rupte, pe urma mă scutur și abia pe urmă încep să zbier, nu zbier înainte”
„Îmi pare rău că noaptea nu este zi, pentru că aș putea rezolva aproape tot în agricultură”
„Pe mine nu mă interesează câte picioare are porcul, nu mă interesează guițatul porcului. Pe mine mă interesează porcul la 110 kilograme, așa cum spune legea!”
„Să preiei cu dibăcie conexiunea factorială, dar mai cu seamă să detașezi cu putere de percepție direcțiile de acțiune”

„Mie nu-mi sună mintea: «ocupat»!”

„Imensitatea fenomenului agricol impune o abordare multidisciplinara si institutionala. De fiecare data cand iti propui sa analizezi fenomenul agricol, te impinge spre Imensitatea lui, spre complexitatea fenomenului, spre interdependeta intre factori, spre o analiza profunda si atenta. Iata de ce devine extrem de complicat si foarte pretentios sa iti propui construirea unei traiectorii viitoare pentru agricultura. Aceasta greutate in proiectia viitorului agriculturii o poti atenua apeland la oameni de stiinta, la oameni cu multa experienta, la analize atente, detasate, la analize in care trebuie sa preiei cu dibacie conexiunea factoriala, dar mai cu seama sa detasezi cu puterea de perceptie directiile de actiune. Analizand agricultura si proiectand-o, presupune in acelasi timp un consum al energiei pentru ceea ce ai facut, intrucat nu poti sa proiectezi viitorul agriculturii cu spatele la prezent, cum de altminteri nu poti sa construiesti prezentul fara a te gandi la contributia lui catre viitor. Iata de ce, in momentul in care, colectivul de lucru, care s-a asezat cu mintea si cu creionul pe pagina de scris pentru a desena viitorul agriculturii, s-a vazut intr-o situatie extrem de delicata in care puterea de perceptie nu-ti dadea posibilitatea sa prinzi cu toata dibacia controlul realizarii dar mai cu seama, nu-ti puteai aseza mintea pe hartia de scris pentru a proiecta viitorul agriculturii. In aceasta dificultate permanenta, un colectiv dornic de a pune in paginile existentei file a cunoasterii s-au asezat cu modestie cunoscuta si cu stradania momentului la masa de lucru pentru a proiecta un viitor al agriculturii tarii Romanesti pentru o perioada de timp care inseamna atingerea anului 2025. Aceasta formidabila incercare a avut si emotia cuvenita unei asemenea abordari. Mai cu seama aceasta analiza, aceasta proiectie, se facea sub Presedentie ! Presedintele tarii, care intuind un concept de dezvoltare intr-o actiune permanenta, a pus in zilele de lucru sarcina specialistilor de a gasi prin conexiune care sunt tintele pe care sa le atingem intr-o perioada determinata de timp. Asa stand lucrurile, n-am putut din exercitiul zilnic sa abordam aceasta problematica decat cu ochii analizei critice, ale prezentului; detasand acele tendinte care proiecteaza agricultura in viitor. Specialistii cu care am lucrat au avut stradania, care ii caracterizeaza, dar, mai mult decat atat, au avut dorinta de a face ceea ce, practic, in Ministerul Agriculturii n-am putut gasi. Cu atat mai mult, pentru noi inseamna o pagina de izbanda aceasta carte care s-a asezat pe masa de lucru; pe care, cu siguranta, o vor rasfoi multi, chiar daca unii dintre ei socoteau ca o stiu inainte sa fie proiectata. Sa lasam anii sa ne cantareasca efortul, iar noi sa ramanem mereu interesati de viitorul agriculturii tarii romanesti”.