Se întoarce roata în judeţul Botoşani. După mai bine de un deceniu în care străinii au cumpărat mii de hectare de teren în judeţul Botoşani, fermierii autohtoni încep să reacţioneze. Unul dintre cei mai importanţi fermieri din judeţul Botoşani a achiziţionat o fermă cu aproape 1.000 de hectare de teren de la un cetăţean danez, la mijlocul lui 2017.
Dumitru Avădănei este primul botoşănean care în ultimele două decenii cumpără o suprafaţă mare de teren de la un cetăţean străin. Este vorba de o fermă cu aproape 1.000 de hectare de teren, utilaje şi un depozit. Fermierul botoşănean nu a dorit să precizeze valoarea tranzacţiei, dar a precizat că singura banca din judeţ care i-a oferit un credit a fost CEC.
„La ora actuală avem 2.000 de hectare de teren. În urmă cu două luni am cumpărat o fermă de la un străin. Ferma de la Hăneşti a unui danez. Am cumpărat cu mari eforturi, mari piedici. Singura bancă a fost CEC Botoşani, care ne-a finanţat cumpărarea. În afara terenului, am cumpărat toate utilajele aferente, depozitul de 10.000 de tone, cu uscător. Toate sunt pe teritoriul comunei Hăneşti. Tranzacţia încă nu este finalizată, plata nu am făcut-o, pentru că trebuie capitalizată unitatea. O capitalizez eu şi îi dau diferenţa de bani. Noi mai exploatăm teren în zona Hăneşti”, ne-a spus Dumitru Avădănei.
Preluare: btonline.ro
Străinii, stăpâni pe 40% din terenul agricol de la noi. Avertismentul Comisiei Europene
România este ţara care în ultimii ani a vândut cel mai mult teren agricol, iar străinii au profitat de situaţie.
Fenomenul este văzut drept îngrijorător chiar de Comisia Europeană, care a comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare olandez. Pentru că cei mai mari jucători de pe piaţă nu sunt români, statul pregăteşte o modificare a legii pentru străinii care investesc în agricultură.
Cele mai recente statistici arată că străinii deţin 40 % din suprafaţa arabilă de la noi. Este vorba despre aproximativ 5,3 milioane de hectare. Cifra este verificată de cei din Ministerul Agriculturii.
Numai la Constanţa, de exemplu, au 30 % din pământurile pe care se face agricultură.
Cercetătorii olandezi dau exemplul unui mare holding din localitatea Nuntaşi, judeţul Constanţa. Libanezii deţin 65.000 de hecare de teren agricol. Dacă am lipi toate terenurile, vorbim de o suprafață mai mare decât Insula Mare a Brăilei.
Libanezii exportă cereale şi carne în Orientul Mijlociu şi în estul Africii.
În timp ce libanezii deţin peste 65.000 de hectare de teren arabil, prin comparaţie, în Germania, cea mai mare firmă agricolă dispune doar de 38.000.
Potrivit studiului comandat de Comisia Europeană, firmele care au suprafeţe uriaşe de teren reprezintă o ameninţare pentru agricultura familială şi pentru economia locală.
Suprafeţe însemnate se află şi în proprietatea unor austrieci, însă inclusiv băncile şi companiile de asigurări străine au intuit că la noi preţul pământului va continua să crească, aşa că au cumpărat masiv.
Statisticile Agenţiei de Cadastru arată că cele mai multe tranzacţii s-au făcut în vestul ţării, iar fruntaş este judeţul Timiş, unde în ultimul an s-au dublat.
Nicolae Oprea, președinte Comisia de Agricultură a Consiliului Județean Timiș: „În mare parte, recolta a fost luată şi exportată în ţările lor. Și au venit de la ei produse agroalimentare, începând de la făină, patiserie, carne, lapte, procesate la ei, adaugă plus valoarea la ei în ţară”.
În Arad, în 2017 au fost înregistrate 18.000 de tranzacţii cu terenuri agricole, iar străinii au ajuns să controleze 20 % din suprafaţă arabilă a judeţului. Pământul cel mai fertil s-a vândut cu 12.000 de euro hectarul.
Florin Deznan, director de firmă agricolă: „Au crescut foarte mult preţurile. E un dezavantaj pentru producătorii, deoarece românii nu au bani aşa mulţi ca şi firmele care au în spate capitaluri de investiţii”.
Străinii au început să cumpere pământ în România din 2014, când piaţă funciara a fost liberalizată.
Liviu Dragnea, președinte Camera Deputaților:
„Trebuie să stopăm cea ce se întâmplă în domeniul vânzării de terenuri agricole în România, este o lege care este păcălită. Vom intra cu un proiect de lege foarte repede în Parlament prin care să ajutăm în primul rând românii să cumpere terenuri”.
Decizii similare au început să ia şi stalele vecine. Parlamentarii sârbi, de exemplu, au adoptat o lege care cere fiecărui cetăţean din UE să trăiască în Serbia cel puţin 10 ani înainte de a putea cumpără teren agricol şi nu mai mult de două hectare.
Preluare: stirileprotv.ro
Bravo ! Sa mai auzim !
sincer , daca ii roman sau danez , nu cred ca are mare importanta … important ii sa lucreze pamantul respectiv
In acest mod ar trebui sa se implice si romanii cu bani! Sa revenim la proprietatile noastre. Cea mai sigura investitie este PAMINTUL. El ne hraneste si nu vom mai depinde de ,,prietenii” straini care, cu vorbe mieroase si cu sprijinul cozilor de topor, de care nu ducem lipsa, au devalizat ROMANIA!
nu stiun cum s-a incheiat aceasta afacere, dar este de genul „in relatia cu turcii, noi , romanii, am iesit invingatori”( zisa de marele patriot de hartie creponata), adica romanii cumpara DE LA straini si nu pamantul din tarile lor, ci cumpara pamant romanesc, care a fost exploatat si a adus profituri respectivilor, si -intre timp- au crescut si preturile si -practic- pamantul este rascumparat si pararascumparat, de ceva romani cu bani mai multi…La zi- dar si de cativa ani buni- singura solutie corecta si cu adevarat patriotica, este NATIONALIZAREA intregului pamant si redistribuirea a cate(max.) 1 ha/cap loc. trecut de 16 ani, restul ramanand in posesia statului , pentru orice destinatie, inclusiv pentru inchirieri pe termen lung, pentru varii proiecte, dar -in primul rand- tot pentru exploatare agricola…