Serbia și „dublele standarde” ale UE în privința secesiunii Cataloniei și Kosovo

Premierul Serbiei, Ana Brnabić: „Există un drept internațional pentru țările UE și altul pentru cele non-UE?”
Președinția și Guvernul Serbiei au adresat o scrisoare Comisiei Europene (CE) în care solicită răspunsuri la o serie de întrebări.
Scrisoarea a fost transmisă CE după ce instituția a arătat că situațiile în cazul independenței Cataloniei și Kosovo nu pot fi comparate. Potrivit primului ministru al Serbiei, scrisoarea abordează „chestiuni importante – Există un drept internațional pentru țările UE și altul pentru cele non-UE?”.
Premierul Ana Brnabić a făcut aceste declarații după o consultare prealabilă cu președintele Aleksandar Vučić.
„Am fost cu adevărat foarte surprinși de poziția Comisiei Europene și de tot ceea ce purtătorul de cuvânt a declarat. Am vrut să vedem cum să reacționăm, în termeni de ceea ce ar trebui să cerem mai departe Comisiei” – Ana Brnabić.
„Printre aceste chestiuni se numără dacă legea internațională este valabilă pentru UE, sau dacă există o altă lege internațională aplicabilă tuturor celorlalte țări din afara UE”.
Ana Brnabić a mai spus că scrisoarea va fi transmisă tuturor țărilor care nu au recunoscut așa-numitul stat Kosovo – „să le mulțumim și să le spunem cât de important este că nu au făcut-o și cât de bine a fost atunci când au apărat legea internațională și au crezut în ea”.
Premierul a spus că scrisoarea va fi trimisă, de asemenea, celor care au recunoscut Kosovo – pentru a pune aceleași întrebări – „și, probabil, vor avea câteva răspunsuri pentru Serbia”.
Și președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a avut o reacție: „Întrebarea pe care fiecare cetățean al Serbiei o are astăzi pentru Uniunea Europeană este: cum se face că, în cazul Cataloniei, referendumul asupra independenței nu este valabil, în timp ce în cazul Kosovo secesiunea este permisă chiar și fără referendum?”.
„Cum proclamați că secesiunea din Kosovo este legală, chiar și fără referendum, și cum 22 de state membre ale Uniunii Europene legalizează această secesiune, distrugând în același timp legislația europeană și bazele dreptului european pe care se bazează politica europeană și politica UE?” – Aleksandar Vučić.
Provincia Kosovo și-a declarat independența de Serbia în februarie 2008, independență recunoscută de Washington și majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.
După aproape un deceniu, la sfârșitul lui 2017, alegătorii din Catalonia s-au pronunțat pentru independență față de Spania într-un referendum declarat neconstituțional de către guvernul de la Madrid.
„Sunt deranjat de dublele standarde folosite de comunitatea internațională”, a declarat Ivica Dacic, ministru de Externe al Serbiei, imediat după ce UE nu a recunoscut independența Cataloniei.
„Uniunea Europeană nu va afirma niciodată că a făcut o eroare atunci când a recunoscut Kosovo, dar acea decizie va exploda. Cutia Pandorei a fost deschisă” – Ivica Dacic.
„Cum se poate ca referendumul să fie invalid în Catalonia, iar în Kosovo independența să poată fi făcută fără unul” – președintele sârb Aleksandar Vucic.
Declaraţia de independenţă a Republicii Kosovo faţă Serbia a fost adoptată pe 17 februarie 2008 de către Adunarea din Kosovo cu un cvorum unanim. Toţi cei 11 reprezentanţi ai minorităţii sârbe au boicotat votul.
Kosovo este recunoscut ca stat suveran de către 108 state membre ONU.
22 din 27 (81%) de state membre Uniunii Europene şi 24 din 28 (86%) de state membre NATO au recunoscut Republica Kosovo.
În schimb Cataloniei nu i-a fost recunoscută independența deși rezulta în urma unui referendum.
Imediat după acesta, Jean-Claude Juncker, Președintele Comisiei Europene, a declarat că diferența ar sta în faptul că cei din Catalonia nu sunt oprimați. „În Catalonia nu ne aflăm în fața unei probleme a drepturilor omului, întrucât catalanii (…) nu sunt oprimați de Spania” – Jean-Claude Juncker.
Juncker a mai spus că voința catalanilor trebuie ascultată, dar în opinia sa referendumul ilegal din 1 octombrie „nu a avut o rată a participării care să permită să afirmăm că voința deplină a poporului catalan este cea pe care guvernul (catalan) o pretinde”, iar guvernul regional catalan și, parțial, parlamentul Cataloniei „au ieșit din legalitate”.
Tot atunci, Heather Nauert, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american a declarat că Catalonia „este parte integrantă a Spaniei; Statele Unite susţin aplicarea de măsuri constituţionale de către Guvernul spaniol pentru a menţine Spania puternică şi unită”.

Susține Anonimus.roDacă te regăsești și crezi, sprijină activitatea Anonimus.ro și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de partide sau companii, nu avem interese politice sau economice, ADEVĂRUL ESTE SINGURUL NOSTRU SCOP!