„Vă încredințăm că vom sprijini în continuare cu devotament sporit și loialitate opera măreață de zidire spirituală și materială a țării, sub înțeleapta Dumneavoastră ocîrmuire”

1

„Aducem un înalt omagiu activității înflăcărate și permanente a Domniei Voastre…” – din Telegrama Patriarhului Teoctist către Nicolae Ceaușescu, ianuarie 1989

Telegrama Domniei sale, Domnului Nicolae Ceauțescu, președintele Republicii Socialiste România

Mult stimate
Domnule Președinte, împreună cu întregul nostru popor, ierarhii, clerul și credincioșii Bisericii Ortodoxe Române omagiind aniversarea zilei de naștere a Domniei Voastre și împlinirea a peste 55 de ani de activitate în slujba Patriei dau glas din adîncul inimilor sentimentelor lor de profundă dragoste, aleasă recunoștință și înaltă prețuire pe care le nutresc față de Dumneavoastră, genialul conducător și strălucitul ctitor al Romåniei de azi, a cărui gîndire și faptă leagă cu fir de aur trecutul, prezentul și viitorul națiunii noastre.
Însuflețiți de atmosfera patriotică în care toți fiii țării au sărbătorit marile evenimente istorice de la 1859 și Decembrie 1918, care au pecetluit definitiv
unirea tuturor românilor și constituirea statului național unitar român, ne simțim părtași la lupta eroică și neîntreruptă a poporului pentru afirmarea ființei proprii, pentru libertate socială și națională, pentru independență și
unitate, la tot ce Domnia Voastră inițiați și întreprindeți pentru binele, fericirea și înălțarea Patriei, și Vă încredințăm că vom sprijini în continuare cu devotament sporit și loialitate opera măreață de zidire spirituală și materială a țării, sub înțeleapta Dumneavoastră ocîrmuire.
La acest popas aniversar din viața Domniei Voastre ne facem o datorie de conștiință și onoare de a evoca rodnicele împliniri, unice în istoria și viața Patriei noastre, purtînd amprenta eminentei Dumneavoastră personalități și pe care, cu legitimă mîndrie patriotică, întreaga națiune romånă o numește
„Epoca Nicolae Ceaușescu”, epocă de glorie dedicată progresului economic și social al țării, afirmării României socialiste libere și demne în rîndul națiunilor lumii.
Totodată, aducem un înalt omagiu activității înflăcărate și permanente a Domniei Voastre, de mare și strălucit erou al păcii pentru acțiunile de dezarmare, pentru inițiativele și contribuțiile menite promovării și aplicării ferme, în viața popoarelor și în relațiile internaționale, a principiilor egalității
în drepturi, respectării independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc, renunțării la forță și la amenințarea cu forța, soluționării pe calea negocierilor a oricăror conflicte și litigii dintre state.
Mulțumindu-Vă cu profundă recunoștință pentru climatul de deplină libertate religioasă creat cultelor din țara nostră, ierarhii, clerul și credincioșii Bisericii ortodoxe Române, într-un glas și o unică simțire cu întreaga noastră națiune, cu nobile sentimente de dragoste și prețuire, Vă adresăm din adîncul inimilor noastre, mult stimate Domnule Președinte, cele
mai calde și mai alese urări de viață îndelungată, multă sănătate și sporite puteri de muncă pentru a conduce țara și destinele poporului romån pe noi și tot mai înalte culmi de progres și civilizație.

TEOCTIST
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romåne
(Biserica Ortodoxă
Buletinul oficial al Patriarhiei
Române, nr 1-2, ian.-feb. 1989)

Teoctist, pe numele de mirean Toader Arăpașu, (n. 7 februarie 1915, Tocileni, județul Botoșani – d. 30 iulie 2007, București) a fost patriarh al Bisericii Ortodoxe Române între anii 1986-2007.

„Prețuim la cea mai înaltă valoare capacitatea geniului dumneavoastră creator”

Din stenograma primei întâlniri dintre Nicolae Ceauşescu şi Teoctist Arăpaşu, cel de-al cincilea patriarh din istoria BOR. Întâlnirea a avut loc la 14 noiembrie 1986
Întâlnirea a avut loc la sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, astăzi sediul Ministerul Afacerilor Interne. Evenimentul era organizat cu ocazia alegerii lui Teoctist Arăpașu, Toader Arăpașu – pe numele său de mirean, în scaunul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, vacant din iulie 1986, după decesul predecesorului acestuia, Iustin Moisescu.
La întâlnire au participat, pe de o parte, Nicolae Ceaușescu, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat și Ion Cumpănașu, directorul Departamentului Cultelor, pe de alta, Teoctist Arăpașu, Antonie Plămădeală, Nestor Vornicescu și Nicolae Corneanu, foști mitropoliți ai Ardealului, Olteniei și Banatului.
Patriarhul deschide seria alocuțiunilor: „…Suntem toți, cu toată suflarea noastră, admiratori ai domniei voastre. Prețuim la cea mai înaltă valoare capacitatea geniului dumneavoastră creator, adevărat făuritor al vieții noi din țara noastră, gândirea dumneavoastră, punând pecetea păcii și a iubirii de patrie pe tot ceea ce zidiți și creați în scumpa noastră patrie.
Vă încredințăm în numele întregii noastre Biserici că prin eforturi sporite vom sprijini munca avântată a poporului nostru, minunatele dumneavoastră inițiative închinate zilnic ridicării scumpei noastre patrii (…) Vă rugăm ca în aceste clipe să ne îngăduiți să vă exprimăm cât ecou a avut în inimile noastre noua inițiativă pentru reducerea cu cinci la sută a cheltuielilor, armelor, efectetivelor și cheltuielilor militare, cât ecouputernic a însemnat aceasta pentru conștiința noastră de fii ai poporului”.
Mai târziu, Ceaușescu lasă deoparte protocolul și-l întreabă pe Teoctist un amănunt care părea să-l preocupe în mod deosebit: „Cred că a fost unanimitate în Sinod?”. „A fost unanimitate deplină, a venit răspunsul patriarhului. De altfel, în anii noștri este această conștiință a unanimității nu numai pe planul nostru bisericesc, dar și pe acțiunile pe care le-ați animat dumneavoastră și, care ne sunt nouă așa de scumpe. În asemenea împrejurări participă toți reprezentanții din toată țara”.
Nicolae Ceaușescu: „Nu vreau acum, dar poate vom găsi un prilej să discutăm și unele probleme legate de activitatea unor secte față de care Biserica Ortodoxă ar trebui să fie mai activă”.
Pentru Ceaușescu, față de alte biserici și influențe, BOR trebuie s-și păstreze „deplina independență și autonomie”.
La finalul întâlnirii, Ceaușescu tranșează scurt: „…Este practica în biserică, după câte știu, să se bea vin. Dar, la noi, este o hotărâre să nu se bea în sediu”. Într-adevăr, exista un decret chiar pe această temă, al consumului de alcool la locul de muncă, 400, din decembrie 1981, luat de cele mai multe în derâdere.
Teoctist Arăpașu răspunde lingușitor: „Cea mai nobilă băutură binefăcătoare este întâlnirea cu dumneavoastră astăzi. Sănătate și mulți ani! Noi nu scăpăm prilejul mâine să închinăm pentru poporul nostru, după tradiția noastră străveche, personal pentru președintele țării”.

Citește și:
• Oameni legați de fostul regim comunist conduc și astăzi 
România
• „Pentru eliminarea politicii de spoliere neocolonialistă 
practicată de marile monopoluri”, de Mugur Isărescu

1 COMENTARIU

  1. Problema nu era şi nu este de „sprijinire” ( că oricum, tot pe vremea lui Ceaşcă, că vrem nu vrem, trebuie să recunoaştem că Românistanul a progresat economic), ci de pupat „în locul unde nu-l bate soarele pe om”. Jegoşii/jartelele rămîn cu aceleaşi caractere indiferent de timpuri, regimuri politice ş.a

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.