Eolienele vasluiene, vânare de vânt

0

Energia eoliană reprezenta o adevărată şansă la dezvoltare pentru judeţul Vaslui, o zonă lipsită de orice altă resursă decât pământul * potrivit măsurătorilor, Vasluiul este a doua zonă din ţară din punct de vedere al vitezei vântului, după Constanţa * exploatarea turbinelor eoliene ar fi putut aduce beneficii considerabile comunităţilor locale * din păcate, afacerea a eşuat.

Parc eolian

Judeţul Vaslui este cunoscut pentru lipsa de resurse. În afară de pământuri fertile, neexploatate corespunzător, judeţul nu avea cu ce se mândri. Asta până când în discuţie a intrat energia alternativă. Atunci, Vasluiul a devenit important pentru un anumit tip de afaceri, pe care orice analist economic s-a grăbit să le numească „de viitor” sau „de mare perspectivă”, stimulat fiind de ceea ce se întâmplă în „ţările dezvoltate”: energia neconvenţională.
Cu a sa Luncă a Prutului mai ales, judeţul a fost menţionat pe locul doi în rândul zonelor favorizate de puterea vânturilor generatoare de energie electrică prin intermediul turbinelor eoliene. Oameni de afaceri din întreaga Europă orientaţi către producerea de energie electrică şi-au aruncat ochii asupra Vasluiului, care, în ordinea priorităţilor lor de investiţii, ocupa locul 2, după Constanţa. În judeţ existau în 2014 nu mai puţin de 31 de astfel de investiţii, în parcuri eoliene, dar planurile erau mult mai mari. Numai în comuna Drânceni cele câteva firme străine şi româneşti care au concesionat terenuri aveau de gând, în 2013, să „planteze” încă 100 de turbine pe lângă cele existente în cadrul unor mari investitii care vizau deschiderea mai multor parcuri pentru producerea energiei eoliene. Totul s-a terminat însă începând cu 2014, sau, în limbajul primarilor, „s-a dus dracului”.

Cum s-au pierdut banii

În 2013, Guvernul a amânat temporar acordarea unui număr de certificate verzi pentru fiecare MWh produs şi livrat de producătorii de energie electrică din surse regenerabile. Astfel, companiile primesc un certificat verde pentru centralele hidroelectrice noi, cu puteri instalate de cel mult 10 MW, două certificate pentru centralele electrice solare şi un certificat verde pentru centralele electrice eoliene. Numărul certificatelor verzi a fost, aşadar, înjumătăţit. Certificatul verde este un titlu ce atestă producerea din surse regenerabile a unei cantităţi de energie electrică. Este tranzacţionat între producătorii şi furnizorii de energie electrică şi este facturat consumatorilor de energie electrică.
Prima companie care a anunţat că renunţă la afacerile sale în România a fost gigantul italian Sorgenia, care a părăsit, unul câte unul, toate proiectele sale eoliene din România. „În comuna vasluiană Fălciu avea 4 astfel de mari investiţii: un parc de 45 de eoliene, altul de 44 de turbine, un altul de 9 şi un altul de 2. Toate au fost lăsate în paragină. „Nu mai rentează pentru ei”, spunea Neculai Moraru, primarul comunei.
„Suma stimulentelor oferite în România pentru centralele electrice eoliene a fost redusă treptat de către legiuitor, determinând considerarea investiţiei în acest sector ca fiind mai puţin atractivă”, au spus italienii în documentele înaintate autorităţilor române prin care anunţau că renunţă la proiect.
„Vai de mine şi de mine! Dar câte puteam să facem! Aveam staţia de epurare şi sistemul de canalizare, asfaltare şi poduri. Dar câte nu puteam să fac!?!”, spunea Neculai Moraru.

Lucrări sistate, bani pierduţi în vânt

Comuna Drânceni urma să se umple de eoliene, firmele cu această activitate s-au îngrămădit să investească în parcuri eoliene. Nu mai puţin de patru firme străine şi româneşti au început să investească aici, parcuri cu două până la 5 turbine. „Toate lucrările s-au sistat, au probleme cu banii. Nu le mai dau certificate verzi. Nu le-a convenit investiţia. Dar pe mine nu mă interesează, există un contract”, spunea primarul.
Până în 2013, toţi marii investitori în energia regenerabilă vedeau în România o zonă importantă pentru investiţii, atât datorită potenţialului natural, dar şi certificatelor verzi de care companiile beneficiau în urma investiţiilor. Odată cu modificările aduse beneficiilor investitorilor, multe dintre proiectele de amploare s-au blocat, iar cei care vedeau în România o zonă cu potenţial ridicat s-au îndreptat către alte state, unde susţinerea din partea statului este una mai importantă.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.