„Gândirea pozitivă este filosofia ipocriziei, te provoacă să fii fals și mincinos”

Vi s-a spus vreodată că trebuie doar să „gândești pozitiv” și toate neplăcerile vor dispărea? La televizor ți se spune că trebuie să gândești pozitiv, ba chiar și unii oameni întâmplător papagalesc că unele abordări ale tale nu sunt pozitive. Sau că pentru a-ți atinge obiectivele în viață, tot ce trebuie să faci este să le vizualizezi și să gândești pozitiv?
Această așa-zisă ”filozofie”, a gândirii pozitive, este la modă de câteva decenii, odată cu apariția unor cărți precum «Cum să faci rost de prieteni, să influențezi oamenii» și «Gândește-te și vei fi bogat».
Bătrânul Osho a numit această teorie „o ipocrizie filosofică”. Osho spunea că această filosofie face mai mult rău decât bine, deoarece astfel negăm realitatea și nu suntem onești cu noi înșine. În loc de a ne sili să vedem lucrurile într-o lumină bună, chiar atunci când aceasta lipsește, mai bine, rezonabil, dar și binefăcător este să luăm lucrurile așa cum sunt, pentru a le putea îndrepta, dacă se impune.  

„Filosofia gândirii pozitive te provoacă să fii fals; să fii necinstit. Asta înseamnă că vei nega realitatea vieții tale. Asta înseamnă să te amagești pe tine și pe cei din jur.
Gândirea pozitivă este o minciună cu care poporul american a contribuit la gândirea umană – nimic mai mult.
Dale Carnegie, Napoleon Hill și preotul creștin, Vincent Peale – toți acești oameni au umplut mintea americanilor cu această idee absolut absurdă. Iar această minciună pătrunde în special în mințile mediocre”.

„Jumătate din adevăr este mult mai periculos decât o minciună întreagă”

Osho spune că forțându-vă să gândiți pozitiv tot timpul, nu facem altceva decât să negăm realitatea, iar aceasta negare se va întoarce împotriva noastră.
„Dacă mă intrebi: „Ești împotriva gândirii pozitive?”, răspunsul meu este „Da”, pentru că sunt și împotriva gândirii negative. Sunt împotriva amândurora deoarece orice alegere aș face, aș accepta numai jumătate de adevăr, în timp ce jumătate l-aș ignora sau nega.
Ține minte:
Un adevăr spus doar pe jumătate este mai periculos decât o minciună întreagă. Asta pentru că minciuna va fi descoperită, mai devreme sau mai târziu. Cât timp această va rămâne o taină pentru tine? O minciună rămâne a fi o minciună și după timp, e ca un castel din cărți de joc care se distruge la prima briză mai puternică.
Jumătatea de adevăr este foarte periculos. Poate nu îl veți descoperi niciodată și veți crede că ăsta e tot adevărul. Deci, minciuna este minciună, dar adevărul pe jumătate reprezintă adevărata problemă, pentru că pretinde că este adevăr suprem. Iar oamenii asta fac frecvent”.

Ideile și sentimentele negative trebuie eliberate, nu reprimate

Osho spunea că:
„Ideile negative trebuie eliberate, nu reprimate de idei pozitive. Trebuie să creezi o conștiință care să nu fie nici pozitivă, nici negativă. Aceea va fi conștiința pură. În această conștiință vei trăi cea mai naturală și fericită viață…
Nu îți place o persoană sau nu îți place de tine. Tot acest ”gunoi” se va aduna în subconștient, iar la suprafață va apărea un ipocrit care va iubi orice și pe oricine și va spune că dragostea este cheia fericirii. Astfel, el îi va putea înșela pe alții, și dacă acest lucru continuă pentru mult timp, atunci se va înșela și pe el însuși.
Dar asta nu înseamnă schimbare, ci pierdere de timp, pentru că timpul pierdut în acest fel nu îl poți recupera niciodată.
Gândirea pozitivă este pur și simplu filosofia ipocriziei. Atunci când îți vine să plângi, ești învățat să cânți, însă nevoia de a plânge reprimată va ieși la un moment dat la suprafață. Reprimarea are și ea limitările ei. Iar cântecul cântat atunci când îți vine să plângi este egal cu zero, nu reprezintă nimic pentru că nu l-ai simțit și nu s-a născut în inima ta”.
Concluzia este că „această filozofie te îndeamnă să te minți că ceva ce vezi nu există de fapt. Te îndeamnă să te minți pe tine, dar și pe cei din jur”.
„Cartea lui Dale Carnegie, “Cum să câștigi prieteni și să influențezi oameni” a fost vândută în tot atâtea exemplare în care a fost vândută și Biblia. Biblia însă nu ar trebui să fie un competitor, întrucât este oferită, mai mult sau mai puțin, gratis. Însă cartea lui Dale Carnegie a fost vândută și a avut succes, ceea ce înseamnă că a fost urmată de multe alte cărți care au perpetuat această idee a gândirii pozitive care schimbă viața în bine. Dale Carnegie a creat cultul gândirii pozitive. Însă gândirea pozitivă și refuzul de a vedea partea întunecată a lucrurilor ajută cu ceva? Răul dispare? Răspunsul este simplu: nu. Te păcălești doar, însă nu poți schimba realitatea. Chiar dacă te gândești că este zi preț de 24 de ore la rând, noaptea tot apare. Negativul face și el parte din pozitiv, aceste două entități se echilibrează una pe cealaltă.
În ceea ce-l privește pe Napoleon Hill… el însuși a fost un om sărac, iar aceasta este dovada suficientă a faptului că filozofia sa este egală cu 0. El s-a îmbogățit din vânzările cărții “De la idee la bani”. Însă nu gândirea pozitivă l-a îmbogățit pe el, ci fraierii din întreaga lume care au cumpărat cartea. Imediat dupa ce a scris cartea însă, Napoleon își petrecea timpul stând în librării și încercând să convingă oamenii să îi cumpere cartea. Întâmplarea a făcut ca Henry Ford, fondatorul industriei americane de automobile, să vină, la volanul ultimului model de mașină produs de compania sa, chiar în librăria în care Napoleon se străduia să își vândă cartea. În timp ce se străduia să îl convingă pe Henry să îi cumpere cartea, tânărul autor i-a spus că această carte nu este numai o carte, este o metodă sigură de succes. Henry Ford l-a întrebat atunci „Ești autorul cărții?”. După ce a primit răspunsul, a continuat: „Ai venit cu propria mașină sau cu autobuzul?”. Napoleon Hill i-a răspuns contrariat: „Bineînțeles că am venit cu autobuzul”, iar atunci Henry i-a oferit replica: „Uită-te pe geam. Aceea este mașina mea și eu sunt Henry Ford. Ce faci tu se numește păcăleală dacă nici măcar nu ai propria mașină, dar îi înveți pe alții să facă bani scriind cartea “De la idee la bani”. Eu m-am îmbogățit fără să mă gândesc la asta. Gândește-te tu până te îmbogățești, iar atunci când reușești, vino la mine. Voi considera bogăția ta ca fiind dovada că ai dreptate. Cartea nu e o dovadă suficientă”.
Se spune că Napoleon Hill a rămas marcat de acea întâlnire și nu a mai avut niciodată curaj să se întâlnească cu Henry, chiar dacă între timp a devenit mai bogat decât era. Comparativ cu Henry Ford însă, Napoleon a rămas întotdeauna un biet amărât. Logica lui Henry a fost clară. Și nu, nici eu nu cred în gândirea pozitivă”.
Osho era de părere că, forțându-ne să gândim pozitiv mereu, nu facem altceva decât să negăm realitatea, iar negarea aceasta se va întoarce împotriva noastră precum un bumerang.

„Sunt și împotriva gândirii negative”

„Dacă mă întrebi ‘Ești împotriva gândirii pozitive?’, răspunsul meu este da, pentru că sunt și împotriva gândirii negative. Sunt împotriva amândurora întrucât orice alegere aș face, aș accepta numai jumătate de adevăr, în timp ce jumătate l-aș ignora sau chiar nega.
Ține minte: un adevăr spus doar pe jumătate este mai periculos decât o minciună întreagă. Asta pentru că minciuna este, la un moment dat, descoperită, în timp ce adevărul pe jumătate spus poate fi considerat valid o viață întreagă. Așadar, adevărata problemă nu este o minciună gogonată, ci un adevăr spus pe jumătate, considerat adevăr suprem – iar asta fac oamenii care cred în puterea gândirii pozitive”.
Osho spune că gândurile negative nu trebuiesc reprimate, ci acceptate și eliberate. Trebuie să conștientizăm realitatea așa cum este, nici pozitivă, dar nici negativă – doar să o conștientizăm. În momentul în care reușim să facem asta, vom fi împăcați cu noi și că vom trăi în armonie.