„Noi trecem printr-o mare criză. Și de trei decenii românitatea trăiește o mare criză. Politicienii noștri spun că e o criză economică. Și au dreptate. Probabil. Dar eu spun că mai mare este criza morală. Și mai mare – acum se accentuează – este o criză identitară. Românii nu mai vor să fie români. (…)
E pus în discuție de universitari, de oameni onorabili spiritul românesc. Adică ‘Ce e asta, domne? Spiritul românesc?’. E înjurat Călinescu, este iar o ofensivă împotriva lui Călinescu pentru ultimul lui capitol ‘Specificul național’. Adică toată lumea este indignată: ‘Cum domne, nu mai suntem noi europeni?’. Vă rog să fiți atenți la acest fenomen, acest fenomen de criză identitară, care e foarte grav. Și câtă vreme a fost țărănimea română și a fost boierimea română, nu era primejdia, pentru că de-acolo pornea totdeauna o susținere.
Astăzi suntem puțin risipiți. Păi cum? Dacă nu respectăm principiile lui Maiorescu! ‘Noi trebuie să fim români cu fața spre universalitate’. O propoziție pe care o amintesc mereu și care este esențială – Să fim români cu fața spre universalitate. Da. Asta e. Ori, cealaltă atitudine… Uitați-vă la media românească, la ce se spune despre români. Ce vrei, domne? Români…Vai de capul lor! Nu sunt buni de nimic!’. Face un fel de pedagogie negativă, care e demoralizantă pentru acest popor. De aceea, mi se pare că trebuie să fim foarte atenți. Pentru că, altfel, ne paște – dacă nu suntem chiar atinși – de un alt fel de sovietism. Sunt în fond cam aceleași teze altfel coafate. (…)
Nu vorbeam despre naționalism. Tot secolul al XIX-lea a trăit sub umbrela acestui concept. Așa s-a creat România Modernă. Acum, termenul este identificat cu xenofobia”
- academician Eugen Simion, fost președinte al Academiei Române
