Novak Djokovic a publicat, pe contul său de Twitter, imagini din timpul meciului câștigat la Wimbledon, care i-a adus al cincilea trofeu al acestui turneu, cel mai important din lume. Imaginile sunt însă mai mult decât grăitoare pentru personalitatea sa: gesturi de mulțumire față de Divinitate, prin atingerea terenului cu mâna, sărutând crucea sau ridicând privirea cu recunoștință către cer.
Doar așa a fost posibil pentru el să câștige în 2019 cel mai lung meci din istoria turneului, de 4 ore și 55 de minute, cu un public pe deplin ostil care, la orice lovitură reușită a adversarului său, scanda „Roger”. După meci, Djokovic a declarat că el auzea „Novak”…
Doar prin credința sa a reușit să-și păstreze optimismul, să-și calculeze pașii, să rămână ferm în fața unui adversar la fel de talentat și bine pregătit.
Imaginea de la primirea trofeului îl înfățișează la fel de umil și după victorie, ca și înainte, un om căruia nu i se poate urca gloria la cap: un om modest, cu bun simț, care mulțumește în continuu lui Dumnezeu că este alături de el. Novak Djokovic este astfel un exemplu pentru forța pe care i-o poate da unui om credința.
Imaginea în care primește trofeul de la ducesa de Cambridge, în fața căreia se înclină, a fost postată și de marea campioană a gimnasticii românești, obișnuită, de asemenea, cu gloria. Iar aceasta o descrie doar în două cuvinte: „Being humble” („Fiind umil”)