Politologul Cristian Pârvulescu, în cadrul unei dezbateri electorale, a livrat o definiție comunistă – trebuie enunțată cu orice preț lupta de clasă între minoritari și majoritari – despre modul cum trebuie să înțelegem democrația: „Democrația nu înseamna tirania majorității, ci protecția minorităților de toate felurile: filozofice, sexuale, etnice, culturale, religioase”.
Se pare că democrația nu mai poate fi, în postmodernitate, o minune pentru toți cetățenii polis-ului, așa cum era înțeleasă în antichitate, ci doar o delicatesă a minorităților progresiste, care vor, cu orice preț, să reeduce majoritatea „retardată”. Sau tradus altfel: atunci te validezi ca fiind profund democrat, când, majoritar fiind, devii apostolul neînfricat al minoritarilor progresiști.
Deci, democrația, ca să devina funcțională, trebuie validată în furnalul drepturilor de grup ale minorităților progresiste, ignorând și depreciind, cu bună știință, drepturile și demnitatea fiecărei persoane umane, care este subiectul de drept al democrației.
Drept concluzie: nu contează agresivitatea, nici reflexele celor care vor să demoleze valorile Tradiției pentru a ne convinge de veracitatea drepturilor de grup, ci protecția, cu orice preț, a minoritarului (mai ales, sexual), care vrea să ne salveze de iminenta și implacabila tiranie a majorității.
Episcopul Ignatie al Hușilor
