Îmi propun să găsesc un film normal, ca pe vremuri, fără minorități oprimate, fără trans și fără homo, fără rasism și anti-rasism, fără diversitate și fără bogați răi (pleonasm) și săraci buni (pleonasm), fără încălzire globală, salvarea mediului, colonialism și sclavie. Fără propagandă. Să mă uit la el fără să mă simt implicat în vreo cauză socială. Socială și nobilă. Logic. Pentru divertisment doar. Ca pe vremuri.
Să zicem un thriller. Ce poate fi mai nevinovat din punct de vedere ideologic decât un thriller? Corect! Uite, ăsta, Nocturnal Animals. Thriller romantic. Pare mișto! Cu Jake Gyllenhaal și Amy Adams. Super! Începe bine …așa cum arată și ea. Da, uite și ceva acțiune. Urmărire pe autostradă. Are și intrigă. Da….da… așa …nu-i rău. Fără toalete neutre, fără Trump, de rău, fără Obama, de bine. El, Jake Gyllenhaal, e scriitor. Înainte i-a fost ei soț. Ea, Amy Davis, e artistă. Sau proprietară de galerie de artă. Oricum, i-a fost soție. Acum, ea citește manuscrisul cărții pe care el a terminat-o. Citește în pat. Seara. Își amintește de el. De ea. De ei doi acum 20 de ani. Cum s-au reîntâlnit după terminarea facultății. Pentru că se cunoșteau din copilărie. Mi se umezesc ușor ochii. E ok – sunt atât de romantic încât plâng și la Meteo. Cum a fost prima cină împreună, după reîntâlnire. Doamne, în sfârșit un film fără ilegaliști elgibiți! Marfă! El, Jake, o privește pe ea, pe Amy, direct în ochii ăia uluitor de albaștri …offf! …și îi spune: „știi că ai fost prima mea dragoste când eram la Hastings. Petreceam atâta timp cu fratele tău doar ca să fiu în preajma ta”. Ea îi zâmbește dulce, așa cum numai Amy Adams poate să o facă și îi răspunde: „Știi că ai fost prima lui dragoste?”. EL : „Ce?!”. EA: „Da!”. (Mă trece un fior rece). EL: „N-aveam idee că Cooper era gay. EA: „Cred că nici el, pe atunci, dar era obsedat de tine …Dacă nu te-aș fi surprins de atâtea ori holbându-te la mine, aș fi crezut că te culci cu el”. EL, oftând: „Mă simt groaznic că nu l-am mai sunat de atâția ani. Parcă n-am fi fost prieteni buni. Sper că nu l-am rănit”. EA, topită rău după el: „Ești bun, știi asta? Cei mai mulți s-ar fi speriat dacă ar fi aflat că amicul lor bun era îndragostit de ei. Ești atât de dulce!” (Ce dracu’ de thriller e ăsta?!) Tot EA, Amy: „Părinții l-au renegat. Nu mai vorbesc cu el”. EL: „De ce?”. EA, surprinsă, ușor revoltată: „De ce? Vorbești serios? Îmi cunoști părinții. Religioși, conservatori, sexiști, rasiști, republicani, materialiști, narcisiști. Și pot continua”. Hollywood, Nocturnal Animals, american neo-noir psychological thriller. Continuați, în plula mea, fără mine!
Autor: Bogdan Calehari
