Iată că democrația irakiană nu mai vrea democrație de la americani. Convocat în regim de urgență, Parlamentul Irakian a votat expulzarea trupelor teroriste americane din țară.
Doar de dragul adevărului: ce a făcut SUA asasinându-l pe generalul iranian a fost un atac terorist, o mârșăvie și nu e de mirarea că se întoarce împotriva sa. Dar asta nu pentru că Suleimani nu era ceea ce indică americanii că ar fi fost pentru ei (era un inamic al SUA, deci trebuia să fie „terorist”, nu?), ci pentru că nu se face: Suleimani era protejat de statutul său diplomatic, era într-o misiune diplomatică, avea statut diplomatic oficial, era protejat de legile internaționale și de practica diplomatică în momentul asasinatului. Legi și reguli pe care SUA le cunoaște, evident, și pe care le-a încălcat cu premeditare, la fel de evident.
Dacă anulezi aceste legi și reguli, nu mai rămâne nimic, ai o tabula rasa, și totul devine permis și posibil între state!… Ăsta este motivul pentru care atacul SUA nu a fost nicidecum altfel decât absolut iresponsabil. A deschis drumul curatei nebunii…
Prin urmare, nu este nicio realizare a serviciilor de informație americane că Suleimani a fost „scos din joc”, așa cum a afirmat media oficială. E ridicol! Generalul iranian lucra, la vedere, nu se ascundea de nimeni.
În cei care susțin altceva decât aceste evidențe vorbesc interesele proprii sau de grup, poziționările apriori și înregimentarea politică, adică modalitățile clasice, tradiționale prin care oamenii își rătăcesc mințile și bunul simț. Dar se întâmplă curent în epoca post-adevărului…
Însă acest gest de ghiolban ajuns în fruntea mesei gentlemanilor (așa cum trebuie să fie și trebuie să le fie comportamentul șefilor de stat în relațiile dintre ei), dovedește încă o dată că Trump nu este nimic altceva decât un bulldog al establishmentului american și mondialist, propulsat ca președinte pentru a contracara de pe poziții de forță și mârlănește atentatele asupra statutului de supraputere a Americii pe care le practică în special China și Rusia. Iar SUA este, așa cum știm sau ar trebui să știm, acea țară și acel regim, orice culoare politică ar avea, prin care băncile și corporațiile își apără și promovează cel mai bine interesele în întreaga lume. Și cum ar putea SUA să se opună știrbirii pe care i-o aduc China sau Rusia statutului de jandarm mondial, care poate dicta oriunde în lume, decât surescitând sentimentele naținale și patriotice ale americanilor? Este ceea ce a fost desemnat să facă Trump și rațiunea ascunsă pentru care lupta sa împotriva globalismului nu este veritabilă și în realitate servește aceluiași globalism.
Totul legat de Trump este o scenetă din aceeași piesă, din același scenariu redactat de plutocrația mondială amenințată acum în însăși existența sa de influența crescută în lume a Chinei și Rusiei, țări în care regimul politic autoritar nu permite controlul său, pe căile clasice, „democratice”: politicieni și media cumpărate.
