ROexit – NECESITATE, sau NEBUNIE

Noi, toți cei care am domnit în ultimii 30 de ani, suntem principalii vinovați de dezastrul abătut asupra României! Suntem vinovați de distrugerea economiei naționale, de falimentarea industriei, agriculturii, cercetării, învățământului, sănătățîi, securitățîi naționale, culturii, sportului, a tuturor domeniilor vieții sociale. Nu aduc aceste acuzații pentru a câștigă simpatia voastră, și chiar dacă o câștig, la ce îmi folosește, nu doresc nici să candidez și nici să acced în funcții publice, ci o fac pentru că această este realitatea, o fac cu convingerea că doar așa ne putem spală cât de cât conștiința pentru răul pe care l-am făcut cetățenilor acestei țări!

Poate va puneți întrebarea de ce mă fac și eu vinovat? Este adevărat, nu am condus guverne, nici nu am făcut parte din ele, n-am condus parlamente și nu am fost niciodată membru al lor, am fost șeful unei structuri cu atribuții în domeniul siguranței naționale, într-o zona relativ restrânsă a tablei de șah imense pe care o reprezintă această. Sunt vinovat pentru lipsa mea de înțelegere și de orientare în acea perioada, pentru faptul că m-am transformat într-un susțînător fervent al întrării României în UE și în NATO, pentru că nu mi-am folosit puterea de influență personală pe care am avut-o în raport cu factorii de decizie politică și administrativă, că nu am făcut demersurile necesare pentru a stopa acest proces, atunci când mi-am dat seama că este păgubos pentru țară noastră, pentru poporul român. Am considerat că este deja tardiv, că, oricât de mult aș încerca, n-am să reușesc să-l opresc, creând din aceste argumente scuză în spatele căreia m-am așezat și am stat comod. Când mi-am dat seama de dimensiunea găunoasă a accederii în structurilre euroatlantice? Atunci când am văzut că partenerii noștri din UE și NATO au transformat-o într-un TROC, adică, mai pe înțelesul tuturor: „VOI ne dați nouă TOTUL, iar NOI, în schimb, nu va dăm NIMIC”. Și așa au și făcut! Ne-au luat totul, iar ce nu le-a trebuit, ne-au obligat să distrugem, că să nu le facă concurență. Ne-au luat fabricile, uzinele, băncile, terenurile cele mai productive, pădurile, aurul, și multe altele mai prețiose că el, gazele naturale, energia electrică, apele, oxigenul, hotelurile, stațiunile turistice, tradițiile, și le-au adus pe ale lor, ne-au luat produsele naturale și de calitate, și ne-au trimis rebuturile pe care nu le consumă, fiind periculoase pentru sănătate. Ne-au dat în schimb doar promisiuni: că ne vor sprijini să ajungem la nivelul lor, că vom beneficia de ajutor în situații de criză, că ne vor apară de agresiunea agenților economici puternici din afară UE, că Uniunea și unitatea care o caracterizează vor fi folositoare tuturor. Și v-ați convins cât de folositoare au fost și sunt. Sub stindardul acestei unități au intrat cu bocancii în viață noastră, ne-au tâlharit de toate bunurile de preț pe care le-am avut, ne-au organizat viață așa cum au vrut, ne-au arestat, ne-au defăimat, ne-au umilit, ne-au știrbit demnitatea și, nu în ultimul rând, ne-au pus să intrăm în confict cu parteneri cu care aveam relații bune pe toate palierele. Doar asta am primit în urma trocului cu ei.

Vă rog să-mi spuneți doar o singură acțiune semnificativă desfășurată de către cei de la Bruxelles în folosul României. Nu o să gășiți vreuna. Dar o să găsiți destule desfășurate în detrimentul nostru. Spuneți-mi ce beneficii ne-a adus intrarea în NATO. Unii utopici o să spună că umbrela de securitate, iar eu o să-i întreb care umbrela, și, că să se convingă, le recomand să lectureze ce afirmă cei mai valoroși strategi americani și anume că trebuie să ne apărăm singuri, că țară lor nu va riscă un conflict militar cu Rusia, pentru noi. Atunci de ce am permis să transformăm colosul de la Răsărit într-un adversar militar? Relațiile cu NATO și cu SUA au fost doar păguboase pentru noi. Le-am dat tot ce au dorit, la prețuri de nimic, militarii noștri s-au jertfit pentru ei în teatrele de operații militare din zonele în care au creat conflicte, le-am cumpărat cu multe miliarde de dolari tehnică și armamentul învechite, le-am cedat din teritoriul nostru și din suveranitate, și ce am primit în schimb? NIMIC, nici cel puțin ridicarea vizelor. Am obținut totuși ceva, ostilitatea Rusiei, transformarea României în țintă nucleară, pentru că am permis trupelor americane să fie dislocate în apropierea granițelor rusești, că am permis să se instaleze scutul antirachetă de la Deveselu. De ce oare Ungaria și Cehia nu au fost de acord? Pentru că cei care i-au condus și îi conduc pun înainte de toate interesele naționale, interesele poporului lor.

Probabil va întrebați de ce vin acum cu aceste acuzații? Am să va răspund cu toată sinceritatea. Acum s-a produs picătură care a umplut paharul. Când am văzut cum se zbat singure, cu dezastrul abătut asupra lor, țări cu o poziție mult mai puternică în structurile euroatlantice, în speță Italia și Spania, iar strigătul lor disperat după ajutor i-a lăsat pe cei de la Bruxelles indiferenți, ba, mai mult, UE a anunțat că alocă Franței și Germaniei câte 300 de miliarde de Euro, iar Italiei și Spaniei, nimic. Cum suntem parteneri egali, când ei primesc sute de miliarde de euro, iar noi doar firimituri. Ne-au dat un miliard, dar nici pe asta întreg și cu condiții.

Ce este mai grav însă, este faptul că au început să decidă în locul nostru! Va întrebați de ce nu avem paturi suficiente în spitale pentru cei bolnavi? Ce au făcut toate guvernele care s-au succedat la cârma țării până acum în această direcție? Oricum nu le-a interesat, dar și dacă vroiau să facă ceva nu aveau voie. Ne-a interzis UE să mai construim spitale de stat. Da, au dat o Directiva prin care ne-au interzis, așa cum au făcut-o și în alte multe domenii, așa cum ne-au plafonat producția la multe bunuri, inclusiv a celor de consum. Ne-au osândit la moarte, ne-au interzis dreptul de a beneficia de tratamentul medical cuvenit, tratament care pe mulți dintre cei care s-au prăpădit, i-ar fi salvat.

Și atunci, îmi pun firescă întrebare: mai este bine să rămânem în aceste structuri, sau nu?
Îi lăsăm în continuare să ne prăduiască și să ne umilească, sau le spunem să plece acasă. Vreți să îi purtăm în continuare pe umerii noștri, să le înghițim toate jignirile pe care ni le aduc, sau le spunem să-și ia cu ei și impertinentul de ambasador, Excelență-Să Prostan Zuckerman? Vă las pe voi să analizați și să decideți, indiferent de ceea ce am scris eu. Ceea ce gândesc și simt eu este mai puțin important. Important este ceea ce gândiți și simțiți voi!!!

Dumnezeu să ne ferească de prieteni și parteneri, că de dușmani ne apărăm singuri!!!

• General Dumitru Iliescu, fost director al Serviciului de Pază și Protecție