Spațiul mărțișorului

SPAȚIUL MĂRȚIȘORULUI, un alt nume pentru spațiul carpato-balcanic, leagănul nostru etnogenetic.

Obiceiul arhaic românesc al mărțișorului există la toți dacoromânii, meglenoromânii și aromânii, fiind transmis și populației bulgarofone din Peninsula balcanică. L-au împrumutat și alții, dar nimeni nu l-a generalizat ca noi.

Dacă există un Imperiu al Crizantemei, iată că vedem aici imaginea unei posibile Împărății a Mărțișorului….

***

Un proiect de lege privind instituirea Zilei Mărțișorului, elaborat de subsemnatul și asumat de mai mulți deputați din diverse grupuri parlamentare, a fost depus în anul 2019 în Parlamentul României. Prezint în continuare Expunerea de motive care însoțește acest proiect legislativ.

***

Proiectul de lege are drept scop instituirea Zilei Mărțișorului, ca zi de sărbătoare națională, pentru oficializarea, punerea în valoare și promovarea unei sărbători populare românești ancestrale incluse în patrimoniul universal.

La 6 decembrie 2017, Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, întrunit la Jeju (Republica Coreea), a decis înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a dosarului multinațional „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie” coordonat de către România și elaborat în comun cu Republica Moldova, Bulgaria și Republica Macedonia. Comitetul Interguvernamental UNESCO a apreciat valoarea universală a „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie” și a rolului de necontestat pe care acestea îl au în îmbogățirea patrimoniului cultural universal, a diversității și creativității culturale și promovarea comunităților locale.

Mărțișorul reprezintă o marcă distinctivă și un element specific de autenticitate a expresiei culturale tradiţionale românești. El constituie unul din cele 7 elemente românești incluse de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, alături de: „Doina”, „Ritualul Călușului”, „Tehnicile tradiţionale de realizare a Scoarţei” (împărțit cu Republica Moldova), „Colindatul de ceată bărbătească” (împărțit cu Republica Moldova), „Tehnicile de prelucrare a ceramicii de Horezu” și „Jocul fecioresc de Ticuș”.

Sărbătoarea populară a Mărțișorului marchează începutul anului agricol, odată cu sosirea primăverii, și este asociată unor obiceiuri străvechi din aria carpato-balcanică întâlnite la români (atât dacoromâni, cât și aromâni sau meglenoromâni) și la unele popoare din această arie geografică.

Ziua națională a Mărțișorului va oferi un cadru propice conservării, promovării, punerii în valoare, transmiterii şi revitalizării practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie ca element al patrimoniului cultural imaterial definitoriu pentru poporul român și comunitățile istorice românești din jurul granițelor și Balcani sau din diaspora emergentă și factor de coeziune cultural-identitară.

***

ROMÂNIA

CAMERA DEPUTAŢILOR SENAT

proiect

LEGE
pentru instituirea Zilei Mărțișorului ca zi de sărbătoare națională

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articolul 1. Se instituie ziua de 1 martie – Ziua Mărțișorului, ca zi de sărbătoare națională.

Articolul 2. Ziua Mărțișorului poate fi marcată de către autoritățile publice centrale și locale și de celelalte instituții ale statului, de către societatea civilă și persoane fizice și juridice de drept public ori privat, prin organizarea și/sau participarea, în țară și peste hotare, la programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social, cultural, artistic sau științific, dedicate acestei sărbători naționale, luând în considerare combinația culorilor albă și roșie drept culori specifice ale zilei.

Articolul 3. Autoritățile administrației centrale și locale pot acorda sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a manifestărilor prevăzute la art. 2, în limita alocațiilor bugetare aprobate.

Articolul 4. Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători în țară sau peste hotare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din ….. …………………………. cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76. alin. (2) din Constituția României, republicată.

Președintele Camerei Deputaților

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din ….. …………………………. cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76. alin. (2) din Constituția României, republicată.

Președintele Senatului

Autor: Vlad Cubreacov