De ce este Vanuatu, o ţară cu 300.000 de locuitori din Oceanul Pacific, una dintre cele mai fericite naţiuni ale lumii?
Țara se află în mijlocul Oceanului Pacific. Vanuatu, un stat în formă de săgeată, alcătuit din peste 80 de insule aflate la 2.000 kilometri est de Australia
După părerea geologilor, în urma ciocnirii unor plăci tectonice uriaşe ale scoarţei terestre s-au format munţi înalţi care, în mare parte, sunt acoperiţi de ape. Cele mai înalte culmi ies din apă, dând naştere arhipelagului Vanuatu, al cărui relief e destul de accidentat. În urma mişcărilor tectonice, în zonă se înregistrează numeroase cutremure mici. Țara are nouă vulcani activi.
Vanuatu s-a aflat pe locul patru în topul celor mai fericite naţiuni ale lumii, potrivit unui studiu realizat de Happy Planet Index şi citat de BBC. Clasamentul lua în calcul bunăstarea naţiunilor, speranţa de viaţă, nivelurile de inegalitate şi rata de poluare.
De când şi-a căpătat independenţa faţă de Marea Britanie şi Franţa, în 1980, teritoriul ţării aparţine în totalitate populaţiei native ni-Vanuatu şi nu poate fi vândut sub nicio formă către străini.
Melanezienii locuiesc pe insulele care alcătuiesc în prezent Vanuatu încă din anul 1300 î. Hr.. Localnicii au trăit în armonie, până când, în anul 1606, în arhipelag a sosit primul alb: exploratorul portughez Pedro de Queirós. „Mirosind” profiturile care se puteau obţine, negustorii europeni au început să defrișeze sistematic pădurile. Apoi s-au îndreptat spre altă activitate profitabilă: recrutarea forţei de muncă. Băştinaşii erau recrutaţi şi trimişi să muncească pe plantaţiile de trestie-de-zahăr şi de bumbac din Samoa, Fiji şi Australia. Teoretic, muncitorii semnau de bunăvoie un contract de muncă pe 3 ani. Practic, majoritatea erau răpiţi. La sfârşitul secolului XIX, când acest comerţ ajunsese la apogeu, mai mult de jumătate din bărbaţii de pe unele insule din Vanuatu munceau în alte ţări. Cei mai mulţi nu s-au mai întors niciodată acasă. Numai în Australia au murit aproape 10.000 de locuitori aduşi din insulele Pacificului, majoritatea răpuşi de boli. Maladiile aduse de europeni au făcut ravagii şi în rândul celor rămaşi în Vanuatu. Insularii nu au putut lupta împotriva unor boli precum pojarul, holera şi variola sau chiar banala răceală.
Primii misionari creştini au sosit în 1839. Cu timpul, protestanţii şi catolicii au reuşit să se impună pe insule. În prezent, peste 80% din locuitori susţin că aparţin uneia dintre aceste confesiuni creștine. Totuşi, scriitorul Paul Raffaele precizează că „mulţi localnici încă îi mai venerează pe vrăjitorii satului, care folosesc pietre posedate de spirite în ritualurile lor magice pentru a prinde în mreje un nou iubit, pentru a îngrăşa un porc ori pentru a ucide un duşman”.
Un sondaj realizat în 2011 de către Biroul Naţional de Statistică din Vanuatu arată că oamenii cu acces la terenuri fertile sunt, în marea majoritate a cazurilor, mai fericiţi decât cei care nu se bucură de acest tip de beneficii. Peste două treimi din populaţia de 298.000 de rezidenţi trăiesc în zone rurale, iar majoritatea insularilor au acces la terenuri unde îşi pot creşte propria mâncare.
Acelaşi sondaj arată faptul că porcii, ignamele şi recoltele de kava (plantă folosită pentru reducerea stresului şi anxietăţii) sunt extrem de accesibile şi pot fi folosite pe post de monedă de schimb, ca și popularii colți de mistreț.
O altă sursă de fericire este conexiunea strânsă pe care o au insularii cu tradiţiile şi numeroasele peisaje pe care le oferă arhipelagul, de la munţi stâncoşi la recife de corali.
„Vanuatu” înseamnă de fapt „pământul nostru pentru totdeauna” în multe din cele 139 de limbi vorbite de populaţia ni-Vanuatu, fapt ce o face să fie una dintre cele mai dense ţări din punct de vedere lingvistic.
Limbile indigene reprezintă principalele limbi vorbite de către 92% din populaţia ni-Vanuatu, iar vasta majoritate a populaţiei înţelege suficient de bine ciclurile de cultivare ale plantelor tradiţionale, istoria familiilor din imediata vecinătate şi importanţa florei şi faunei locale. Vanuatu se declară ţara cu cea mai mare varietate de limbi pe cap de locuitor. În arhipelag se vorbesc cel puţin 105 limbi şi numeroase dialecte. Bislama (limba naţională), engleza şi franceza sunt toate limbi oficiale.
Cu toate că locuitorii se declară fericiți, ţara se confruntă cu unele provocări. Situată în Cercul de Foc al Pacificului, Vanuatu este foarte vulnerabilă la dezastre naturale, iar, în ultimii ani, insulele au fost mereu ameninţate de ritmul constant de creştere a apelor şi de schimbările climatice.
Arhipelagul este cea mai expusă ţară la dezastre naturale, potrivit unui studiu din 2014 al Universităţii Naţiunilor Unite. În 2015, Ciclonul Pam a devastat insulele, lăsând fără casă aproximativ 75.000 de oameni. Dar, în înlăturând ruinele, rezidenţii şi-au reconstruit rapid casele, dând dovadă de o rezistenţă puternică şi demonstrând de ce se clasează pe locul 4 în Happy Planet Index.
Dar insula tropicală a fost votată în New Economics Foundations Planet drept locul în care oamenii sunt cei mai fericiţi. Ceea ce îi face pe localnici cu adevărat fericiţi este sentimentul de solidaritate şi apartenenţă la comunitate. Tinerii au întotdeauna respect pentru generaţiile anterioare, iar acest lucru se vede şi în festivităţile pe care le fac în mod frecvent, ţinând cont de regulile vechi din Vanuatu.
Salariul minim pe economie era, în 2015, de 240 de euro, mai mare ca în România, dar destul de puţini oameni au serviciu şi doar la oraşe. Un salariu bun de localnic ajunge pe la 1.400 de euro. Vanuatu este însă una dintre ţările cel mai puţin dezvoltate țări, dar se pare că nu dezvoltarea aduce fericirea.
