Perfect tempera-mental
Nu știu alții cum sunt, dar eu de când cu termoscanarea asta la cap mi-am format o părere foarte bună despre mine. Mi-a fost luată temperatura în mai toate instituțiile vasluiene și s-ar prea putea să fiu perfect, termodinamic, cel puțin, dar nu numai, bineînțeles. Sunt în „pericolul” ăsta! M-a ajutat să-mi construiesc o încredere de sine nemaipomenită: sunt exact cum trebuie! Asta mi-a fost marea descoperire, medicalo-tempera-mentală, ca să zic așa. O revelație, ce mai!
De exemplu, m-am dus la Biblioteca Județeană. Când am intrat pe ușa administrativă, către conducere, eram foarte rezervat, fiind în execițiul funcțiunii de ziarist: 36,3 temperatura. Ei, dar când am intrat pe ușa destinată publicului, spre sala de lectură și împrumut de cărți, temperatura mi-a crescut la 37,4. Creșterea mi-am explicat-o imediat, pe loc: zic: „Deh, setea de cunoștere, de cultură!”. Ce altceva, nu?!
Dar cel mai bine a fost la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, unde am constatat că munca, numai ideea de muncă mă incită grozav, mă înfierbântă: 37,6 temperatura. Am zic că trebuie că-s cetățean model, n-are cum altfel, având în vedere și luând în considerare că eram totuși la Vaslui, unde munca calificată e mai degrabă excepția decât regula și, fie vorba între noi, nu prea …„aprinde” sau …„atâță”…
La fel și pă partea strict administrativă, în raport cu autoritățile. La Prefectură, față cu orânduirea centrală și de stat liberală, am fost foarte …rece: 36,2. Dar când am intrat la Consiliul Județean al locului, mi s-au ridicat celsiusurile la 37,4. Mi-am explicat și asta instantaneu: „Patriotismul local! Ce poate fi?!”. Nu mă mai duc la Primărie decât după ce mă stropesc și beau multă apă, că să nu iau foc!… Dar nici la Centrul de informare al UE din târg, pentru că, cu oscilațiile astea destul de mari pe care le prezint și cum devin tot mai anti-UE, mă trec fiori reci numai când mă gândesc la ea, risc o hipotermie și mă prăpădesc înainte să ajungă prosperitatea de la UE, pe care o tot așteptăm…
Și mai mult m-am bucurat când am ajuns la Kaufland. Avem temperatura optimă, 36,4 grade. Semn clar că nu am febra cumpărăturilor, consumismul mă lasă rece, nu mă pot molipsi de virusul cumpărăturilor.
Acum mi-am propus să ajung și la Casa de Pensii, deși e cam departe, și numai ca să văd cum stau față cu bătrânețea, în raport cu pensionarea.
Vă spun, chestia asta nu termoscanarea la mine a fost revelatoare: am temperamentul cel mai potrivit! Sau „temperament” nu derivă, nu devine din „temperatură”? Nu?! Eu așa credeam…