Judeţul Vaslui a dat României personalităţi de seamã din toate domeniile: de la domnitori precum Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza, la mari oameni de ştiinţă, de litere sau artişti.
Nu mai puţin de de 39 de academicieni români îşi leagă numele de judeţul Vaslui.
Astăzi vă prezentăm zece dintre cele mai cunoscute personalităţi din istoria şi cultura României, care s-au născut în judeţul Vaslui.
Constantin Tănase (1880-1945) actor, creatorul teatrului românesc de revistă, s-a născut la Vaslui şi a absolvit Conservatorul din Bucureşti. În 1919 a înfiinţat teatrul de revistă «Cărăbuş», care i-a adus faimă naţională şi chiar europeană, prin spectacolele pline de umor şi foarte critice la adresa realităţilor vremii.
Nicolae Tonitza (1886-1940) pictor, născut la Bârlad, cu studii de arte plastice la Iaşi, Paris şi Munchen, unde are şi debutul expoziţional. Lucrările lui au fost expuse la Bucureşti, Paris, Veneţia, Barcelona, Haga şi Bruxelles. Sunt memorabile portretele sale de copii.
Alexandru Vlahuţă (1858-1919) scriitor, academician, născut la Pleşeşti, sat vasluian care astăzi îi poartă numele, a fost în primul rând un umanist, ataşat valorilor naţionale şi perene. Pentru el, satul reprezenta singura oază de linişte şi de echilibru moral într-o lume supusă unor transformări de o mare violenţă, iar ţărănimea – singura clasă pozitivă din România. În viaţa culturală s-a remarcat prin preţuirea operei lui Eminescu, fiind primul care a avut curajul să afirme că acesta îl depaşeşte cu mult, din punct de vedere al creaţiei literare, pe Vasile Alecsandri. Lucrarea sa de referinţă rămâne «România pitorească».
Dimitrie Bagdasar (1893-1946) medic, academician, originar din satul vasluian Roşieşti a studiat medicina la Bucureşti şi în SUA, unde s-a specializat în chirurgia sistemului nervos, punând bazele neurochirurgiei în România. A realizat una dintre primele operaţii din lume în acest domeniu, împreună cu academicianul Clerexe. Întors în ţară, s-a stabilit la Bucureşti, unde a creat o adevărată şcoală de neurochirurgie şi a făcut operaţii strălucite. A fost ministru al Sănătăţii, profesor universitar, autor de studii de specialitate, membru al Academiei Române. Nepoata sa, Maria, s-a căsătorit cu scriitorul american Saul Bellow, laureat al Premiului Nobel.
Victor Ion Popa (1895-1946) Scriitor născut la Bârlad, Victor Ion Popa s-a simţit foarte legat de satul părinţilor săi, Dodeşti. A urmat liceul la Iaşi, perioadă în care a început să joace mici roluri pe scena Naţionalului. Foarte timpuriu a început colaborări în presă, cu versuri, proză, caricaturi. A făcut studii de Drept şi Conservator, însă le-a întrerupt din cauza războiului. Activitatea sa a fost diversă, de la şef maşinist la teatru până la profesor la Academia de artă cinematografică. A participat la investigaţiile sociologice ale echipelor Gusti, între altele, cu monografia satului Dodeşti. A scris la început versuri, care au fost publicate postum. A publicat romane, printre care «Floare de oţel», «Velerim şi Veler Doamne», «Sfârlează cu fofează», şi a scris piese de teatru de mare succes: «Ciuta», «Muşcata din fereastră», «Plata birului», «Tache, Ianche şi Cadâr».
Ştefan Procopiu (1890-1972) Fizician, născut la Bârlad. Şi-a făcut studiile la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, iar ulterior, ca asistent universitar, a calculat valoarea magnetarului teoretic, cunoscut mai târziu sub denumirea „magnetarul Bohr-Procopiu”. În 1924, a devenit doctor în fizică la Paris. A îmbinat în permanenţă activitatea didactică şi teoretică cu experimentul ştiinţific. Procopiu a fost de două ori nominalizat pentru Premiul Nobel. A fost şi membru al Academiei Române.
Alexandru Giugaru (1897-1987) Unul dintre cei mai mari actori romani de comedie, s-a născut în oraşul Huşi din judeţul Vaslui. A obţinut titlul de Artist Emerit şi Premiulde stat (1964) pentru activitatea sa. A făcut roluri memorabile în «Năbădăile Cleopatrei» (1925); «Legenda celor două cruci» (1925); «O noapte furtunoasă» (1942); «O scrisoare pierdută» (1953); «Cererea în căsătorie» (1926); «Directorul nostru» (1955); «D-ale carnavalului» (1958); «Două loturi» (1957); «Telegrame» (1959); «Bădăranii» (1960); «Tudor» (1962); «Mofturi 1900» (1964); «Răpirea fecioarelor» (1967).
Nicolae Malaxa (1884-1965) Născut la Huşi, Nicolae Malaxa este fondator al industriei nationale moderne din România. Studiile le-a facut la Iasi şi la Universitatea Politehnica din Karlsruhe, Germania, primind diploma de inginer. Malaxa a initiat şi implantat în Romania industriile: de aparataj pentru material rulant (1932-1943); motoare Diesel (1935); transmisii mecanice pentru automotoare, inclusiv sisteme de comanda (1936-1937); tuburi de otel fara sudura (1937 dupa procedeul Stiefel); locomotive Diesel pentru CFR (1938); aparatura optica (1938).
Alexandru Philippide (1855–1933) lingvist, academician, născut la Bârlad într-o familie de vechi intelectuali. A fost profesor universitar la Iasi, publicist, colaborator la cele mai importante reviste culturale ale vremii. Membru al Academiei Române, cea mai importantă lucrare a sa este «Originea românilor».
Elena Farago (1878–1954) Una dintre cele mai cunoscute autoare de versuri pentru copii, Elena Farago, s-a născut la Bârlad. Prin versurile sale, poeta a reuşit cu multă gingăşie şi emoţie să recreeze universul senin al copilăriei. Creaţia sa este dominată de sentimente umaniste, de compasiune pentru suferinţele altora.
Preluare: adevarul.ro / Autor: Simona Voicu
Vasluieni celebri, dar necunoscuți
Plecat din Zorleni la 20 de ani pentru a fi gropar, docher, hamal în port și om al străzii, Ion Bârlădeanu a ajuns un artist plastic recunoscut specializat în colaje pop art, cu expoziție în Centrul Vechi al Capitalei. Maria Răducanu e o mare voce pe scenele lumii, născută în Huși (Citește mai departe…)
