45.000 de vasluieni lucrează în agricultura de subzistență fără a avea un venit lunar cert

0
Tarani la sapa

Județul Vaslui are o lungă tradiție în domeniul agriculturii, cu toate ramurile sale, aceasta fiind timp de secole principala ocupație a locuitorilor. Acest sector beneficiază de pe urma resurselor foarte extinse de terenuri agricole ale județului (400.000 ha), dar și a ponderii ridicate a populației care trăiește în mediul rural (60%), unde celelalte sectoare ale economiei sunt slab dezvoltate. Valoarea producției agricole realizate în județul Vaslui a fost în anul 2018 de 1.955 mil. lei (420 mil. Euro), ceea ce reprezenta 14,3% din producția agricolă a regiunii Nord-Est (locul 4/6, după județele Suceava, Botoșani și Iași, dar mai mult decât în Bacău și Neamț), respectiv 2,3% din cea a României. În comparație cu anul 2008, încasările din domeniu au crescut în valoare nominală, în lei, cu 26%, ceea ce în Euro corespunde unei stagnări.

Sectorul vegetal continuă să domine economia județului, cu o pondere de aproape 69% în totalul producției agricole.

În sectoarele silviculturii și pisciculturii, cifra de afaceri a fost una modestă (circa 8 mil. Euro), fără fluctuații importante de la un an la altul, în contextul în care o regie autonomă cu capital de stat (RNP Romsilva) este principalul agent economic, iar fondul forestier al județului este restrâns. Efectivul angajaților din sectorul agriculturii, silviculturii și pisciculturii a fost în anul 2018 de 3.459 (dintre care 3.010 în agricultură și 449 în silvicultură și pescuit), ceea ce reprezenta doar 6% din totalul salariaților din județ. Totuși, specificul sectorului agricol din România și, cu precădere din județul Vaslui, este ponderea foarte ridicată a ocupării informale. Aceasta presupune faptul că mulți locuitori ai județului practică agricultura pe propriile parcele de teren și/sau în propriile gospodării (sau ca zilieri la diverși proprietarii), fără a fi salariați ai un agent economic din domeniu, în vederea asigurării autoconsumului sau a subzistenței. Astfel, estimările INS indicau faptul că numărul real al persoanelor ocupate în agricultură la nivelul anul 2018 era de peste 49.000 (40% din forța de muncă totală din județul Vaslui). Comparând cei doi indicatori, putem trage concluzia că sub 10% din aceștia au statut de salariat, în timp ce restul de 90% (circa 45.000 de persoane) activează pe cont propriu în agricultura de subzistență, fără a avea un venit lunar cert, fiind o categorie socială expusă riscului de sărăcie, mai ales în mediul rural. Aspectul îmbucurător este că în timp ce numărul persoanelor ocupate în agricultură a scăzut între 2008 și 2018 cu circa 27% (pe fondul îmbătrânirii demografice, dar mai ales a migrației externe masive din zonele rurale), numărul de salariați din acest sector a crescut cu 56%, ceea ce indică o tranziție treptată, deși încă lentă, de la agricultura de subzistența la una modernă. Un impact important în acest sens l-au avut, evident, și fondurile generoase alocate din surse europene și naționale pentru fermieri.

Ancheta structurală în agricultură, realizată de INS în anul 2016, a evidențiat faptul că 176.500 de persoane din județul Vaslui (46% din populația rezidentă totală) au practicat, ca activitate principală sau secundară, agricultura, dintre care peste 98% în exploatații fără personalitate juridică (de obicei, în propria curte sau pe mica parcelă de teren agricol din proprietate). Dintre aceștia, doar 30.900 (17% din total) au folosit mai mult de 50% din timpul lor total de muncă pentru această activitate, ceea ce înseamnă că restul de 83% aveau altă ocupație de bază (preponderent pensionari, salariați, casnici) și practicau agricultura pentru a-și suplimenta veniturile (mai bine zis, pentru a-și diminua cheltuielile cu hrana). În altă ordine de idei, din cei 101.426 de șefi de exploatație agricolă, 64% aveau peste 55 de ani, în timp ce doar 3% sub 35 de ani. Așadar, interesul tinerilor pentru acest sector este mult mai redus decât al vârstnicilor. Chiar și în cazul tinerilor, 93% din capii de exploatație aveau doar experiență practică, 4% pregătire agricolă de bază, iar 2% pregătire agricolă completă. Așadar, măsurile de atragere a tinerilor în agricultură (de tipul celor deja existente în PNDR), precum și de instruire a acestora trebuie intensificate. Un alt aspect favorabil este legat de faptul că numărul întreprinderilor cu profil agricol din județ a crescut cu 37% în ultimii ani, ajungând la 372 în 2018, adică aproape 7% din total întreprinderilor din județ. Acest lucru indică faptul că susținerea publică a acestui sector (prin subvenții, programe europene pentru investiții etc.) a făcut ca tot mai mulți producători agricoli să treacă în zona fiscalizată, mai mulți antreprenori să se orienteze către domeniu, apărând chiar și firme mijlocii și mari, cu precădere în domeniul producției animale.

Baza tehnico-materială a sectorului agricol din județ s-a îmbunătățit considerabil în perioada 2008-2018, prin creșterea numărului de mașini agricole, în unele cazuri (combine pentru recoltare furaje sau prese de balotat fân) chiar și de 2-5 ori. Totuși, județul Vaslui ocupa doar locul 5/6 la nivel regional din perspectiva numărului de tractoare agricole (depășind doar județul Neamț), deși avea a doua cea mai extinsă suprafață arabilă după Botoșani. Așadar, sprijinul public pentru tehnologizarea agriculturii trebuie continuat.

Producția agricolă a județului rămâne strâns legată de condițiile meteo din fiecare an agricol, problemele cele mai mari fiind legate de secetă, un fenomen tot mai frevent pe fondul încălzirii globale. Județul Vaslui dispune, încă din perioada comunistă de 29.926 ha de terenuri agricole deservite de sisteme de irigații în Culoarul Prutului, al Bârladului și în jurul Acumulării Solești, ceea ce înseamnă doar 7,3% din suprafața agricolă sau 12,2% din cea arabilă. În anul 2008, s-au aplicat efectiv udări pe doar 6.086 ha (circa 2,5% din suprafața arabilă, respectiv 20% din cea mai amenajată în acest scop). În acest context, administratorul infrastructurii de irigații (ANIF) a implementat în perioada 2019-2020 mai multe măsuri pentru creșterea suprafețelor udate. Amenajarea pentru irigații Albița-Fălciu, cu o suprafață de 16.957 ha, a intrat într-un program de reabilitare a infrastructurii principale (stații de pompare, canale de alimentare și distribuție, construcții hidrotehnice, podețe, străvilare) pentru a deservi circa 10.000 ha de teren pe care fermierii din zonă, asociați într-o organizație de utilizatori a apei de irigații, au realizat deja investiții cu fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii secundare. Într-o etapă ulterioară, investițiile vor deservi toată amenajarea Albița-Fălciu, dar și pe cea de la Mânjești, unde există o altă organizație a fermierilor, care a obținut fonduri europene pentru infrastructura secundară pe 595 ha. O situație similară se regăsește și în comuna Miclești pe 375 ha, unde se fac demersuri pentru reabilitarea infrastructurii principale și secundare. Alte organizații de utilizatori sunt înființate în zona Bârlad (4.994 ha), Vasluieț (2.365 ha) – ambele cu amenajări complexe (irigații, desecare, combaterea eroziunii, ca și Amenajarea Albița-Fălciu), Solești (1.700 ha), Cuibul Vulturilor (1.400 ha), Tutova (661 ha), Roșiești (400 ha), Rânzești (299 ha), Tăcuta (288 ha) și Fălciu (287 ha), însă pentru acestea nu există încă inițiative de reabilitare și repunere în funcțiune. De menționat este și faptul că ANIF distribuie gratuit apa de irigații pentru asociațiile de utilizatori.

Ancheta structurală în agricultură din anul 2016 este cea mai recentă cercetare statistică din domeniu, după recensământul din 2010. Aceasta indica faptul că la nivelul județului Vaslui existau 101.400 de exploatații agricole, dintre care 80% erau de tip mixt, 19% se ocupau numai cu cultura plantelor, iar 1% numai cu creșterea animalelor. Acestea reprezentau 14,1% din numărul total de exploatații din regiune, plasând județul pe ultimul loc. Din totalul exploatațiilor agricole din județul Vaslui, doar 601 (0,6% din total) aveau personalitate juridică (locul 4/6 în regiune, înaintea județelor Botoșani și Bacău), ceea ce confirmă faptul că agricultura se practică încă preponderent în mod tradițional, pe micile parcele din proprietatea gospodarilor. Suprafața agricolă totală utilizată în anul 2016 de cele peste 100.000 de exploatații din județ era de 344.274 ha, ceea ce indica o medie de 3,44 ha/fermă (locul 1 în regiunea Nord-Est), peste media regională (2,70 ha), dar sub cea națională (3,74 ha), în condițiile în care în unele județe din partea de vest (Timiș) și de sud-est (Constanța, Tulcea, Brăila) fermele lucrau în medie peste 8 ha. Important de menționat este faptul că fermele fără personalitate juridică din județul Vaslui lucrau în medie, la acel moment, 1,73 ha de teren (la același nivel cu media regională, dar sub cea națională de 2,09 ha), în timp ce cele cu personalitate juridică exploatau, tot în medie, 290 ha, mult peste media regională (185 ha), dar și națională (217 ha). Așadar, agricultura județului este împărțită între exploatații individuale foarte mici și ferme cu personalitate juridică relativ mari. În ceea ce privește proprietatea asupra terenurilor, la nivelul județului Vaslui există proporții relativ egale ale terenurilor lucrate direct de proprietari, în arendă, respectiv în parte sau în alte moduri (concesiune, închiriere, cu titlu gratuit). În comparație cu media regională, la nivelul județului Vaslui se remarcă ponderea mai ridicată a terenurilor lucrate în parte sau în alte moduri, respectiv a celor lucrat în arendă, în defavorarea proprietății directe. Acest lucru confirmă coexistența agriculturii tradiționale, bazate pe loturi individuale de mici dimensiuni, cu cea modernă, bazată pe structuri de tip asociativ. În vederea creșterii competitivității agriculturii județului se impun măsuri de încurajare, în continuare, a comasării exploatațiilor individuale în asociații, cooperative și grupuri de producători. Acest fenomen va fi impus și de scăderea naturală a numărului de persoane care lucrează terenurile în mediul rural, pe fondul accentuării îmbătrânirii demografice.

Din perspectiva entității care exploata terenurile agricole, 47% dintre acestea erau lucrate de persoane fizice, 31% de societăți comerciale, 9% de primării, 5% de fundații și organizații religioase, 4% de asociații agricole, 3% de PFAuri și 1% de alte tipuri de organizații (unități de cercetare, de învățământ, Administrația Domeniilor Statului etc.). După cum se poate observa, administrațiile locale joacă un rol important în agricultura județului, mai ales prin suprafețele de pășune (islaz comunal) deținute, având obligația de a elabora și implementa amenajamente pastorale. Din totalul de peste 100.000 de exploatații agricole din județ, la nivelul anului 2016, doar 891 (0,9% din total) lucrau peste 20 ha de teren agricol, o suprafața considerată la nivel european ca un reper pentru fermele cu potențial competitiv ridicat. În schimb, 78% dintre acestea exploatau mai puțin de 2 ha de teren, fiind vorba, evident, de ferme de subzistență orientate către autoconsum sau, cel mult, mic comerț. Totuși, cu 369 de ferme peste 100 ha, județul Vaslui ocupa prima poziție la nivel regional în topul exploatațiilor de mari dimensiuni. Din perspectiva suprafețelor exploatate, lucrurile stăteau complet diferite. Astfel, 54% din terenurile agricole din județul Vaslui erau lucrate de ferme cu peste 100 ha, în timp ce sub 16% erau exploatate de cele sub 2 ha. Creșterea ponderii terenurilor lucrate în ferme de mari dimensiuni este un trend favorabil practicării unei agriculturi moderne, tehnologizate, productive și competitive în context global.

În ceea ce privește destinația suprafeței agricole utilizate din județul Vaslui, terenurile arabile reprezentau 71% (244.983 ha), pășunile și fânțele 23% (80.475 ha), grădinile familiale 2% (5.429 ha), viile 3% (11.030 ha), respectiv livezile (2.352 ha) sub 1%. Suprafața agricolă neutilizată era de doar 2.861 ha (adică sub 1%), dar rămânea totuși cea mai ridicată din regiune. Aceste valori plasau județul Vaslui pe locul 1 la nivel regional după suprafețele ocupate de vii și livezi, pe locul 2 la suprafețele arabile, respectiv pe locul 4 la grădinile familiale și pășuni/fânețe. Conform estimărilor INS, suprafața arabilă cultivată în anul 2018 se ridica la 211.418 ha, aceasta variind de la un an altul, funcție de deciziile individuale ale fermierilor din județ. În anul 2018, cele mai mari suprafețe de teren arabil au fost cultivate cu porumb (39% din total), floarelui soarelui (18%), grâu (18%), furaje verzi (11%) și rapiță (7%). Pe suprafețe mai restrânse s-au cultivat și orz, orzoaică, ovăz, cartofi, soia, sfeclă de zahăr, legume, leguminoase boabe etc. Față de anul 2008, structura plantelor nu s-a schimbat semnificativ, însă se observă tendințe de creștere a suprafețelor ocupate cu floarea soarelui, furaje verzi, orzoaică, mazăre, respectiv scăderea celor cultivate cu legume în câmp sau cartofi. Terenurile cultivate cu plante textile, tutun sau sfeclă de zahăr au dispărut aproape în totalitate, o dată cu procesatorii de profil.

În anul 2018, fermele din județ au produs 139.820 de tone de grâu (locul 2 la nivel regional, respectiv 1,4% din producția totală a României), 504.729 de tone de porumb (locul 4 în regiune, 2,7%), 148.580 de tone de floarea soarelui (locul 1, 4,9%), 25.520 de tone de rapiță (locul 1, 1,6%) și 64.653 de tone de legume (locul 5, 1,7%). Așadar, în context regional și național județul Vaslui ocupă o poziție competitivă bună la plantele uleioase. Din păcate, ambele fabrici de ulei din județ au cunoscut un declin important după ultimii ani, una fiind în insolvență, iar cealaltă stând nefolosită de mai mulți ani. Analizând dinamica din perioada 2008-2018, se observă o tendință generală de stagnare a producției de grâu, rapiță și furaje verzi, una de scădere a celei de legume, respectiv creșterea producției de porumb și floarea soarelui.

Din «Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Vaslui cu orizontul de timp 2021-2027», «Profilul socio-economic și demografic al Județului Vaslui», document pe care îl puteți studia pe siteul Consiliului Județean Vaslui: http://cjvs.eu

Județul Vaslui se confruntă, asemenea întregii țări, cu un proces lent de îmbătrânire demografică

față de recensământul din 2011, ponderea persoanelor de 0-14 ani a scăzut cu 1%, cea a adulților tot cu 1%, iar cea a vârstnicilor a crescut cu 2% (Citește mai departe…)

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.