Agricultura vasluiană, în tranziție treptată, deși încă lentă, de la una de subzistență la una modernă

0

Județul Vaslui are o lungă tradiție în domeniul agriculturii, cu toate ramurile sale, aceasta fiind timp de secole principala ocupație a locuitorilor. Acest sector beneficiază de pe urma resurselor foarte extinse de terenuri agricole ale județului (400.000 ha), dar și a ponderii ridicate a populației care trăiește în mediul rural (60%), unde celelalte sectoare ale economiei sunt slab dezvoltate. Valoarea producției agricole realizate în județul Vaslui a fost în anul 2018 de 1.955 mil. lei (420 mil. Euro), ceea ce reprezenta 14,3% din producția agricolă a regiunii Nord-Est (locul 4/6, după județele Suceava, Botoșani și Iași, dar mai mult decât în Bacău și Neamț), respectiv 2,3% din cea a României. În comparație cu anul 2008, încasările din domeniu au crescut în valoare nominală, în lei, cu 26%, ceea ce în Euro corespunde unei stagnări.

Ramura agriculturii vegetale (culturii plantelor) a înregistrat fluctuații destul de importante de la un an altul, situație specifică zonelor în care se practică o agricultură preponderent de tip tradițional, cu producții puternic influențate de condițiile meteo, fără sisteme de irigații extinse sau alte tehnologii care să limiteze efectele condițiilor meteo defavorabile (secetă, îngheț etc.). Cu toate acestea, sectorul vegetal continuă să domine economia județului, cu o pondere de aproape 69% în totalul producției agricole.

În sectoarele silviculturii și pisciculturii, cifra de afaceri a fost una modestă (circa 8 mil. Euro), fără fluctuații importante de la un an la altul, în contextul în care o regie autonomă cu capital de stat (RNP Romsilva) este principalul agent economic, iar fondul forestier al județului este restrâns. Efectivul angajaților din sectorul agriculturii, silviculturii și pisciculturii a fost în anul 2018 de 3.459 (dintre care 3.010 în agricultură și 449 în silvicultură și pescuit), ceea ce reprezenta doar 6% din totalul salariaților din județ. Totuși, specificul sectorului agricol din România și, cu precădere din județul Vaslui, este ponderea foarte ridicată a ocupării informale. Aceasta presupune faptul că mulți locuitori ai județului practică agricultura pe propriile parcele de teren și/sau în propriile gospodării (sau ca zilieri la diverși proprietarii), fără a fi salariați ai un agent economic din domeniu, în vederea asigurării autoconsumului sau a subzistenței. Astfel, estimările INS indicau faptul că numărul real al persoanelor ocupate în agricultură la nivelul anul 2018 era de peste 49.000 (40% din forța de muncă totală din județul Vaslui). Comparând cei doi indicatori, putem trage concluzia că sub 10% din aceștia au statut de salariat, în timp ce restul de 90% (circa 45.000 de persoane) activează pe cont propriu în agricultura de subzistență, fără a avea un venit lunar cert, fiind o categorie socială expusă riscului de sărăcie, mai ales în mediul rural. Aspectul îmbucurător este că în timp ce numărul persoanelor ocupate în agricultură a scăzut între 2008 și 2018 cu circa 27% (pe fondul îmbătrânirii demografice, dar mai ales a migrației externe masive din zonele rurale), numărul de salariați din acest sector a crescut cu 56%, ceea ce indică o tranziție treptată, deși încă lentă, de la agricultura de subzistența la una modernă. Un impact important în acest sens l-au avut, evident, și fondurile generoase alocate din surse europene și naționale pentru fermieri.

Ancheta structurală în agricultură, realizată de INS în anul 2016, a evidențiat faptul că 176.500 de persoane din județul Vaslui (46% din populația rezidentă totală) au practicat, ca activitate principală sau secundară, agricultura, dintre care peste 98% în exploatații fără personalitate juridică (de obicei, în propria curte sau pe mica parcelă de teren agricol din proprietate). Dintre aceștia, doar 30.900 (17% din total) au folosit mai mult de 50% din timpul lor total de muncă pentru această activitate, ceea ce înseamnă că restul de 83% aveau altă ocupație de bază (preponderent pensionari, salariați, casnici) și practicau agricultura pentru a-și suplimenta veniturile (mai bine zis, pentru a-și diminua cheltuielile cu hrana). În altă ordine de idei, din cei 101.426 de șefi de exploatație agricolă, 64% aveau peste 55 de ani, în timp ce doar 3% sub 35 de ani. Așadar, interesul tinerilor pentru acest sector este mult mai redus decât al vârstnicilor. Chiar și în cazul tinerilor, 93% din capii de exploatație aveau doar experiență practică, 4% pregătire agricolă de bază, iar 2% pregătire agricolă completă. Așadar, măsurile de atragere a tinerilor în agricultură (de tipul celor deja existente în PNDR), precum și de instruire a acestora trebuie intensificate. Un alt aspect favorabil este legat de faptul că numărul întreprinderilor cu profil agricol din județ a crescut cu 37% în ultimii ani, ajungând la 372 în 2018, adică aproape 7% din total întreprinderilor din județ. Acest lucru indică faptul că susținerea publică a acestui sector (prin subvenții, programe europene pentru investiții etc.) a făcut ca toți mai mulți producători agricoli să treacă în zona fiscalizată, mai mulți antreprenori să se orienteze către domeniu, apărând chiar și firme mijlocii și mari, cu precădere în domeniul producției animale.

Baza tehnico-materială a sectorului agricol din județ s-a îmbunătățit considerabil în perioada 2008-2018, prin creșterea numărului de mașini agricole, în unele cazuri (combine pentru recoltare furaje sau prese de balotat fân) chiar și de 2-5 ori. Totuși, județul Vaslui ocupa doar locul 5/6 la nivel regional din perspectiva numărului de tractoare agricole (depășind doar județul Neamț), deși avea a doua cea mai extinsă suprafață arabilă după Botoșani. Așadar, sprijinul public pentru tehnologizarea agriculturii trebuie continuat.

Producția agricolă a județului rămâne strâns legată de condițiile meteo din fiecare an agricol, problemele cele mai mari fiind legate de secetă, un fenomen tot mai frevent pe fondul încălzirii globale. Județul Vaslui dispune, încă din perioada comunistă de 29.926 ha de terenuri agricole deservite de sisteme de irigații în Culoarul Prutului, al Bârladului și în jurul Acumulării Solești, ceea ce înseamnă doar 7,3% din suprafața agricolă sau 12,2% din cea arabilă. În anul 2008, s-au aplicat efectiv udări pe doar 6.086 ha (circa 2,5% din suprafața arabilă, respectiv 20% din cea mai amenajată în acest scop). În acest context, administratorul infrastructurii de irigații (ANIF) a implementat în perioada 2019-2020 mai multe măsuri pentru creșterea suprafețelor udate. Amenajarea pentru irigații Albița-Fălciu, cu o suprafață de 16.957 ha, a intrat într-un program de reabilitare a infrastructurii principale (stații de pompare, canale de alimentare și distribuție, construcții hidrotehnice, podețe, străvilare) pentru a deservi circa 10.000 ha de teren pe care fermierii din zonă, asociați într-o organizație de utilizatori a apei de irigații, au realizat deja investiții cu fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii secundare. Într-o etapă ulterioară, investițiile vor deservi toată amenajarea Albița-Fălciu, dar și pe cea de la Mânjești, unde există o altă organizație a fermierilor, care a obținut fonduri europene pentru infrastructura secundară pe 595 ha. O situație similară se regăsește și în comuna Miclești pe 375 ha, unde se fac demersuri pentru reabilitarea infrastructurii principale și secundare. Alte organizații de utilizatori sunt înființate în zona Bârlad (4.994 ha), Vasluieț (2.365 ha) – ambele cu amenajări complexe (irigații, desecare, combaterea eroziunii, ca și Amenajarea Albița-Fălciu), Solești (1.700 ha), Cuibul Vulturilor (1.400 ha), Tutova (661 ha), Roșiești (400 ha), Rânzești (299 ha), Tăcuta (288 ha) și Fălciu (287 ha), însă pentru acestea nu există încă inițiative de reabilitare și repunere în funcțiune. De menționat este și faptul că ANIF distribuie gratuit apa de irigații pentru asociațiile de utilizatori.

Tot ANIF administrează la nivelul județului 21.116 ha de terenuri cu lucrări de desecare gravitațională (cele mai multe în Culoarul Bârladului – 17.370 ha, respectiv al Vasluiețului – 2.791 ha) și 20.487 ha de terenuri cu desecare prin pompare (18.587 ha în Amenajarea Albița-Fălciu și 1.900 ha în Culoarul Bârladului). La acestea se adaugă 195.600 ha de terenuri amenajate pentru combaterea eroziunii solurilor (în cele 3 amenajări complex susmenționate, dar și în bazinele Tutova Superioară, Buda, Crasna, Horincea, Idrici și Racova). Acestea au fost construite tot în perioada comunistă, cele mai multe fiind uzate fizic și moral și necesitând lucrări de reabilitare, în prezent asigurându-se doar mentenanța.

Ancheta structurală în agricultură din anul 2016 este cea mai recentă cercetare statistică din domeniu, după recensământul din 2010. Aceasta indica faptul că la nivelul județului Vaslui existau 101.400 de exploatații agricole, dintre care 80% erau de tip mixt, 19% se ocupau numai cu cultura plantelor, iar 1% numai cu creșterea animalelor. Acestea reprezentau 14,1% din numărul total de exploatații din regiune, plasând județul pe ultimul loc. Din totalul exploatațiilor agricole din județul Vaslui, doar 601 (0,6% din total) aveau personalitate juridică (locul 4/6 în regiune, înaintea județelor Botoșani și Bacău), ceea ce confirmă faptul că agricultura se practică încă preponderent în mod tradițional, pe micile parcele din proprietatea gospodarilor. Suprafața agricolă totală utilizată în anul 2016 de cele peste 100.000 de exploatații din județ era de 344.274 ha, ceea ce indica o medie de 3,44 ha/fermă (locul 1 în regiunea Nord-Est), peste media regională (2,70 ha), dar sub cea națională (3,74 ha), în condițiile în care în unele județe din partea de vest (Timiș) și de sud-est (Constanța, Tulcea, Brăila) fermele lucrau în medie peste 8 ha. Important de menționat este faptul că fermele fără personalitate juridică din județul Vaslui lucrau în medie, la acel moment, 1,73 ha de teren (la același nivel cu media regională, dar sub cea națională de 2,09 ha), în timp ce cele cu personalitate juridică exploatau, tot în medie, 290 ha, mult peste media regională (185 ha), dar și națională (217 ha). Așadar, agricultura județului este împărțită între exploatații individuale foarte mici și ferme cu personalitate juridică relativ mari. În ceea ce privește proprietatea asupra terenurilor, la nivelul județului Vaslui există proporții relativ egale ale terenurilor lucrate direct de proprietari, în arendă, respectiv în parte sau în alte moduri (concesiune, închiriere, cu titlu gratuit). În comparație cu media regională, la nivelul județului Vaslui se remarcă ponderea mai ridicată a terenurilor lucrate în parte sau în alte moduri, respectiv a celor lucrat în arendă, în defavorarea proprietății directe. Acest lucru confirmă coexistența agriculturii tradiționale, bazate pe loturi individuale de mici dimensiuni, cu cea modernă, bazată pe structuri de tip asociativ. În vederea creșterii competitivității agriculturii județului se impun măsuri de încurajare, în continuare, a comasării exploatațiilor individuale în asociații, cooperative și grupuri de producători. Acest fenomen va fi impus și de scăderea naturală a numărului de persoane care lucrează terenurile în mediul rural, pe fondul accentuării îmbătrânirii demografice.

Din perspectiva entității care exploata terenurile agricole, 47% dintre acestea erau lucrate de persoane fizice, 31% de societăți comerciale, 9% de primării, 5% de fundații și organizații religioase, 4% de asociații agricole, 3% de PFAuri și 1% de alte tipuri de organizații (unități de cercetare, de învățământ, Administrația Domeniilor Statului etc.). După cum se poate observa, administrațiile locale joacă un rol important în agricultura județului, mai ales prin suprafețele de pășune (islaz comunal) deținute, având obligația de a elabora și implementa amenajamente pastorale. Din totalul de peste 100.000 de exploatații agricole din județ, la nivelul anului 2016, doar 891 (0,9% din total) lucrau peste 20 ha de teren agricol, o suprafața considerată la nivel european ca un reper pentru fermele cu potențial competitiv ridicat. În schimb, 78% dintre acestea exploatau mai puțin de 2 ha de teren, fiind vorba, evident, de ferme de subzistență orientate către autoconsum sau, cel mult, mic comerț. Totuși, cu 369 de ferme peste 100 ha, județul Vaslui ocupa prima poziție la nivel regional în topul exploatațiilor de mari dimensiuni. Din perspectiva suprafețelor exploatate, lucrurile stăteau complet diferite. Astfel, 54% din terenurile agricole din județul Vaslui erau lucrate de ferme cu peste 100 ha, în timp ce sub 16% erau exploatate de cele sub 2 ha. Creșterea ponderii terenurilor lucrate în ferme de mari dimensiuni este un trend favorabil practicării unei agriculturi moderne, tehnologizate, productive și competitive în context global.

În ceea ce privește destinația suprafeței agricole utilizate din județul Vaslui, terenurile arabile reprezentau 71% (244.983 ha), pășunile și fânțele 23% (80.475 ha), grădinile familiale 2% (5.429 ha), viile 3% (11.030 ha), respectiv livezile (2.352 ha) sub 1%. Suprafața agricolă neutilizată era de doar 2.861 ha (adică sub 1%), dar rămânea totuși cea mai ridicată din regiune. Aceste valori plasau județul Vaslui pe locul 1 la nivel regional după suprafețele ocupate de vii și livezi, pe locul 2 la suprafețele arabile, respectiv pe locul 4 la grădinile familiale și pășuni/fânețe. Conform estimărilor INS, suprafața arabilă cultivată în anul 2018 se ridica la 211.418 ha, aceasta variind de la un an altul, funcție de deciziile individuale ale fermierilor din județ. În anul 2018, cele mai mari suprafețe de teren arabil au fost cultivate cu porumb (39% din total), floarelui soarelui (18%), grâu (18%), furaje verzi (11%) și rapiță (7%). Pe suprafețe mai restrânse s-au cultivat și orz, orzoaică, ovăz, cartofi, soia, sfeclă de zahăr, legume, leguminoase boabe etc. Față de anul 2008, structura plantelor nu s-a schimbat semnificativ, însă se observă tendințe de creștere a suprafețelor ocupate cu floarea soarelui, furaje verzi, orzoaică, mazăre, respectiv scăderea celor cultivate cu legume în câmp sau cartofi. Terenurile cultivate cu plante textile, tutun sau sfeclă de zahăr au dispărut aproape în totalitate, o dată cu procesatorii de profil.

În anul 2018, fermele din județ au produs 139.820 de tone de grâu (locul 2 la nivel regional, respectiv 1,4% din producția totală a României), 504.729 de tone de porumb (locul 4 în regiune, 2,7%), 148.580 de tone de floarea soarelui (locul 1, 4,9%), 25.520 de tone de rapiță (locul 1, 1,6%) și 64.653 de tone de legume (locul 5, 1,7%). Așadar, în context regional și național județul Vaslui ocupă o poziție competitivă bună la plantele uleioase. Din păcate, ambele fabrici de ulei din județ au cunoscut un declin important după ultimii ani, una fiind în insolvență, iar cealaltă stând nefolosită de mai mulți ani. Analizând dinamica din perioada 2008-2018, se observă o tendință generală de stagnare a producției de grâu, rapiță și furaje verzi, una de scădere a celei de legume, respectiv creșterea producției de porumb și floarea soarelui.

Productivitatea medie la hectar înregistrată la nivelul județului Vaslui în anul 2018 a fost de 3.772 kg la grâu, 3.251 kg la orzoaică, 6.143 kg la porumb, 3.916 kg la floarea soarelui, 1.659 kg la rapiță, 10.703 kg la lucernă, 11.143 kg la tomate, 825 kg la mazăre, 20.830 kg la varză etc. Exceptând cazul culturilor de floarea soarelui, productivitatea medie la hectar obținută în județ a fost sub media regională și națională, situație care pare să se cronicizeze în ultimii ani, mai ales în cazul cerealelor, leguminoaselor boabe, rapiței, cartofilor, legumelor, pepenilor, porumbului furajer etc. În ceea ce privește evoluția productivității la hectar la principalele culturi în perioada 2008-2018, este aproape imposibil de determinat o tendință, variațiile de an la an fiind foarte mari. Așadar, principala concluzie pe care o putem trage este că seceta are o influență foarte mare asupra producției agricole a județului, lucru agravat de ponderea foarte redusă a terenurilor amenajate pentru irigații, respectiv a celor efectiv udate. De menționat aici este și faptul că județul Vaslui se afla în anul 2018 pe primul loc în regiune la suprafața de terenuri în repaus (5.706 ha). Totuși, ponderea acestora în totalul suprafeței arabile era de doar 2%, subvenționarea culturilor fiind un stimulent puternic pentru atragerea terenurilor în circuitul productiv.

În domeniul viticulturii, suprafața viilor pe rod din județul Vaslui era în anul 2018 de 13.351 ha, dintre care 6.325 ha erau vii altoite, 7.026 ha erau vii hibrid. Fermele viticole cu personalitate juridică dețineau o suprafață de 2.583 ha (din care 94% erau vii altoite), iar cele cu proprietarii persoane fizice 10.648 ha (din care doar 35% altoite, restul de 65% fiind hibride). În comparație cu anul 2008, suprafața viilor din județ s-a extins cu 1.750 ha (+15%), dintre care cea a viilor altoite cu 1.102 ha (+21%). Așadar, asistăm la o tranziție treptată către o viticultură modernă, practicată în ferme de mari dimensiuni. Podgoria Huși, întinsă pe teritoriul a două județe (Vaslui și Iași) este una dintre cele mai mari și mai vechi din țară, fiind denumire de origine protejată recunoscută la nivel național și european. Aceasta este specializată mai ales pentru producția de vinuri albe, roșii și roze liniștite, pentru vinuri aromate, spumante și distilate de vin. Principalele centre viticole sunt la Huși, Averești, Vutcani, Murgeni, Bohotin, Vaslui și Bozieni. Compania Vinicola Averești lucrează peste 650 ha de vie și produce circa 2 mil. litri de vin/an într-una dintre cele mai moderne complexe viniviticole din țară, proprietarul acesteia achiziționând recent și combinatul de vinificație, crama și 100 ha de vie la Huși. În acest context, județul Vaslui a asigurat în anul 2018 aproape 8% din producția totală de struguri a României (locul 1 la nivel regional și locul 3 la nivel național, după Vrancea și Buzău), aceasta crescând cu 45% față de anul 2008. Așadar, ramura viticulturii are un potențial foarte ridicat de dezvoltare, cu condiția continuării investițiilor în înlocuirea/întinerirea viilor hibride cu soiuri altoite, sisteme de irigații, unități moderne de vinificație, crame etc.

Producția de fructe a județului Vaslui a fost în anul 2018 de 21.140 tone, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. Această valoare plasează totuși județul pe ultimul loc în regiunea Nord-Est și reprezintă doar 1,2% din producția totală de fructe a României. Creșteri ale producției s-au înregistrat mai ales în cazul prunelor, merelor, cireșelor și vișinelor pe fondul înființării de noi plantații ale unor companii cu profil pomicol, mai ales cu sprijinul fondurilor europene. Totuși, îmbătrânirea livezilor limitează mult productivitatea acestora. În intervalul 2008-2018, producția medie de fructe pe pom de la nivelul județului s-a situat preponderent sub media națională (exceptând anii 2009 și 2013), respectiv regională (exceptând anul 2009), cele mai mari diferențe fiind înregistrate în cazul merilor. În schimb, județul pare să fie propice pentru livezile de nuci, caiși, piersici și pruni. La Vaslui funcționează una dintre cele mai mari capacități de producere a concentratului natural de mere din țară (Austria Juice), cu o capacitate de 30.000 tone/sezon, care este însă subutilizată din cauza insuficienței materiei prime, mai ales în anii cu îngheț și zăpadă căzută în lunile martie-aprilie.

În ceea ce privește sectorul zootehnic, datele aferentei perioadei 2008-2018 indică o tendință de scădere a efectivelor de bovine (-36%), porcine (-27%) și cabaline (-19%), mai ales la nivelul gospodăriilor populației, concomitent cu o creștere accentuată a celor de păsări (+57%) și caprine (+83%), dar și a famiiilor de albine (+101%). În același răstimp, efectivele de ovine s-au menținut relativ constante (-6%, dar cu tendință de creștere în ultimii ani). Acest lucru indică, cel puțin la nivelul gospodăriilor populației, o tendință de înlocuire a speciilor mai greu de crescut cu cele mai puțin pretențioase, justificată parțial și de fenomenul de îmbătrânire demografică tot mai accentuat din mediul rural. Ferme zootehnice de mari dimensiuni se găsesc în județ la: Viișoara, Tutova, Oltenești (peste 500 de bovine), Perieni, Berezeni, Muntenii de Jos (peste 500 de ovine), Banca (peste 2.000 de caprine), Zorleni și Banca (peste 40.000 de găini pentru reproducție), Murgeni (peste 2.000 de porcine), Fălciu, Bălteni, Lipovăț, Ștefan cel Mare, Roșiești, Banca, Laza, Muntenii de Jos, Rebricea, Tătărani, Zorleni (peste 40.000 de pui pentru carne), Voinești, Muntenii de Jos, Pogana (pentru 40.000 de găini pentru ouă), Banca (peste 5.000 de prepelițe), Astfel, județul Vaslui ocupă locul 1 la nivel regional și locul 2 la nivel național, după Buzău, la efectivele de păsări, în condițiile în care 30% dintre acestea (peste 1,2 mil. de capete, în 2018) se găseau în ferme de tip industrial. În schimb, în cazul celorlalte specii, fermele cu personalitate juridică dețineau efective foarte reduse (1.314 bovine, 1.934 de porcine, 1.412 ovine, 449 de caprine, 13 cabaline), peste 95% din animale fiind deținute de gospodării, care le creșteau pentru autoconsum și, în rare cazuri, pentru mic comerț (de ex. prin centre de colectare a laptelui, târguri și oboare, piețe agroalimentare etc.).

Județul Vaslui înregistrează, în context național, o densitate a bovinelor la 100 ha peste medie, o densitate a porcinelor foarte redusă (pe fondul lipsei unor ferme de suine de mari dimensiuni) și o densitate a ovinelor și caprinelor medie. Comparația cu media regională indică valori medii doar în cazul ovinelor și caprinelor, în cazul bovinelor și porcinelor județul având efective mult mai reduse. În contextul acesta și adăugând faptul că județul Vaslui dispune de circa 80.000 ha de pășuni și fânețe, plus câteva sute de mii de hectare cultivate cu cereale sau plante de nutreț, putem concluziona ca potențialul zootehnic al acestuia este mult subutilizat. Așadar, puține dintre fermele din județ (exceptându-le pe cele avicole) beneficiază de sisteme integrate de producere a materiei prime vegetale (inclusiv nutrețuri combinate) – creștere a animalelor – procesare a produselor animale – distribuție și comercializare a acestora.

Producția animală realizată de fermele din județul Vaslui în anul 2018 s-a ridicat la 20.499 tone de carne (greutatea în viu a animalelor/păsărilor sacrificate), 1,17 mil. hectolitri de lapte, 556 de tone de lână, 263 mil. de ouă și 898 tone de miere de albine. În comparație cu anul 2008, producția animală a scăzut semnificativ la carnea de vită (-58%), laptele de vacă (-26%) și carnea de porc (-22%), mai ales pe fondul reducerii continue a efectivelor. În schimb, s-au înregistrat creșteri la mierea de albine (+63%), laptele de oaie și capră (+27%), carnea de pasăre (+26%) și ouă (+13%). În context regional, județul Vaslui ocupa locul 1 la producția de ouă și miere de albine, locul 2 la producția de lână, locul 3 la producția de carne de pasăre și de ovine-caprine, locul 5 la producția de carne de vită și lapte, respectiv ultimul loc la producția de carne de porc. În context național, județul ocupa locul 2 la producția de ouă (după Dâmbovița), respectiv locul 9 la producția de miere.

La sfârșitul anului 2018, în județul Vaslui existau 98 de operatori în domeniul agriculturii ecologice, numărul lor crescând de peste 2 ori față de anul 2017. Un număr de 44 dintre aceștia activau în sectorul vegetal și lucrau 1.400 ha de teren arabil, iar 46 în domeniul apicol, fiind crescători de albine cu 3.688 familii certificate și 2.888 în conversie. La aceștia se adăugau 4 procesatori de fructe pentru sucuri și arome naturale (mere, cireșe), 3 comercianți de miere și fructe, respectiv un exportator de miere. Totuși, potențialul agriculturii ecologice este încă foarte puțin exploatat la nivelul județului, context în care se recomandă continuarea politicilor publice de încurajare și subvenționare a acestei ramuri, mai ales în contextul cererii interne și externe în creștere. Conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Agriculturii, în judeţul Vaslui existau în septembrie 2019 următoarele structuri asociative ale fermierilor recunoscute oficial, respectiv: – Cooperativa Agricolă ”Țara Mea” – cea mai mare din țară, formată din 940 de fermieri, a avut o cifră de afaceri de 214 mil. lei în anul 2019 obținută din vânzările de legume, fructe, miere, lactate, produse din carne, pâine și produse de băcănie. Aceasta deține și o fabrică de lactate modernă cu o capacitate de 80 tone/zi; – Cooperativa Agricolă ”Şase spice” – cu sediul în comuna Ştefan cel Mare, în domeniul producției de cereale și plante oleaginoase. Activitatea de pisicultură cuprindea, conform datelor puse la dispoziție de DSVSA Vaslui un număr de 23 de exploatații, dintre care 22 erau axate pe pescuitul comercial și una pe cel sportiv. Acestea s-au dezvoltat în jurul principalelor lacuri artificiale (mai ales iazuri) din județ, fiind amplasate în localitățile Negrești, Tăcuta, Rediu Galian, Solești, Cârja, Căzănești, Alexandru Vlahuță, Pogana, Iana, Mânjești, Valea Grecului, Mânzați, Puiești, Gugești, Găgești, Poșta Elan, Târzii, Pușcași, Vaslui, Zorleni, Gârceni. Activitatea de silvicultură de la nivelul județului este dominată de Direcția Silvică Vaslui, parte a Regiei Autonome a Pădurilor ROMSILVA, care se află în subordinea Guvernului. Direcția Silvică Vaslui este organizată în 6 ocoale silvice (Vaslui, Huși, Epureni, Brodoc, Bârlad și Băcești), 22 de districte și 131 de cantoane, care au în administrare o suprafață de aproape 66.685 ha de pădure (93% din totalul terenurilor ocupate cu păduri din județ), dintre care 49.945 ha sunt proprietatea statului, 455 ha a UAT-urilor, 682 ha a instituțiilor de învățământ și de cult, iar 15.603 ha ale persoanelor fizice. Din păcate, din totalul de peste 27.000 ha de pădure puse în posesie după 1990 (la care se mai adaugă circa 1.000 în litigiu), aproape 10.000 ha nu aveau contract de pază și expuse direct riscului de infracțiuni silvice. În acest context, Direcția Silvică a început să preia gratuit paza acestui fond silvic privat încă din anul 2018, în pofida reticenței proprietarilor. De menționat este că, urmare a plantărilor din ultimii 10 ani, județul dispune în prezent de 7.000 ha de pădure în plus față de anul 2008, deși ponderea acestora în totalul suprafeței administrative rămâne la jumătate față de media națională. Printre UAT care au atras finanțări guvernamentale, prin Fondul de Mediu, pentru împădurirea unor terenuri agricole degradate se numără Hoceni, Berezeni, Tutova, Fălciu, Bârlad, Puiești, CJ Vaslui (pentru localitățile Codăești, Fălciu, Ștefan cel Mare, Rebricea), Dimitrie Cantemir, Vutcani – totalizând 2.645 ha de teren împădurit. Cantitatea anuală de masă lemnoasă ce poate fi exploatată din pădurile județului este, conform amenajamentelor silvice în vigoare, de circa 160-170 mii mc, dintre care 60% produse principale, iar restul produse secundare de igienă forestieră și accidentale. Prin urmare, variațiile volumului de lemn recoltat de la un an la altul sunt destul de reduse. Din totalul masei de lemn aprobată anual pentru colectare, Direcția Silvică exploatează și valorifică în regie proprie circa 50%, restul fiind colectată de agenți economici specializați. Lemnul vândut de Direcția Silvică ajunge mai ales la populație, cu destinația de lemn de foc, lemn pentru construcții sau lemn de lucru. De asemenea, unitatea colectează și valorifică alte produse ale pădurii, precum plante medicinale, aromatice, fructe de pădure (măceșe, porumbele, păducele), puieți forestieri și ornamentali produși în propriile pepiniere (Dealu Mare, Mărășeni, Bulboaca) În plus, din această perspectivă, județul Vaslui ocupă ultimul loc la nivel regional și unul dintre ultimele 10 locuri la nivel național, alături de alte județe cu un grad redus de împădurire. Suprafața de păduri pe care s-au realizat lucrări de regenerare artificială a scăzut după vârful din anul 2014, ajungând în anul 2018 la doar 79 ha. La acestea se mai adaugă însă și lucrări de îngrijire și de conducere a arboretului (degajări, curățiri, rărituri, elagaj), care se realizează anul pe suprafețe mai mari (2.500-3.000 ha).

Activitatea de vânătoare a Direcției Silvice Vaslui cuprinde 9 fonduri cinegetice și 4 cabane de vânătoare, speciile de vânat gospodărite de instituție fiind cerbul comun, căpriorul, mistrețul, iepurele, fazanul, potârnichia etc. La nivelul Direcției Silvice funcționează un centru de colectare vânat în comuna Deleni (Bulboaca). Un alt actor important în domeniul vânătorii și pescuitului sportiv este AJVPS Vaslui, cu 27 de fonduri de vânătoare organizate în 3 cluburi (Bârlad, Vaslui, Huși), zone de pescuit sportiv în administrare (râurile Bârlad și Prut), circa 1.200 de membri (800 de vânători și 400 de pescari), un centru de colectare vânat, mașini de teren, personal calificat, spații de cazare etc. Totodată, la nivelul județului Vaslui există o capacitate de depozitare a produselor agricole certificată de ministerul de profil de 543.119 tone, dintre care 193.595 în silozuri și 349.524 în magazii. Cele mai mari silozuri sunt localizate în municipiul Vaslui (20.600 de tone la Ulerom, 33.300 de tone la Comcereal), Bârlad (42.000 de tone la Comcereal) și Fălciu (24.000 de tone la Comcereal). Deși în creștere continuă, pe fondul investițiilor derulate de fermieri cu ajutorul fondurilor europene, capacitatea de stocarea a cerealelor rămâne mult mai redusă decât producția de cereale și plante tehnice, continuarea investițiilor la nivelul acestora fiind recomandată și pe viitor. În domeniul depozitării legumelor și fructelor, situația este mai problematică, numărul depozitelor frigorifice de mari dimensiuni fiind foarte redus (de ex. un depozit de mere la Bârlad, altul la Crasna, unul în construcție în zona Huși etc.). În ceea ce privește industria de procesare a materiilor prime agricole, această are o capacitate mult inferioară nivelului producției industriale. În acest context, cei mai mulți dintre fermierii mari din zonă exportă materie primă (mai ales cereale), în lipsa unei cereri locale. La nivelul județului sunt autorizate de către DSVSA Vaslui un număr 77 unități de panificație-patiserie (dintre care doar 62 sunt active), 49 mori de cereale (40 active), 15 unități de producere a uleiului vegetal (12 active, din care 10 prese de ulei și două unități de producție ulei rafinat), 3 de producere a sucurilor naturale, 7 de prelucrare a legumelor și fructelor (5 funcționale), 3 de producție a prăjiturilor, 2 prelucrare cafea (1 activă), 1 de producere oțet, 1 de prelucrare semințe de floarea soarelui, 1 de borș (inactivă), 1 de gheață alimentară, 14 de producere a vinurilor (10 active), 2 de producere a înghețatei (1 activă), 14 de băuturi răcoritoare (9 active), 6 unități de ambalare produse alimentare (4 active), 3 de producție pufuleți (1 activă), 1 de procesare ciuperci, 36 de carmangerii (35 active), 27 de măcelării, 1 centru de sacrificare păsări, 3 centre de colectare vânat, 372 de centre de prelucrare lapte în cadrul exploatării (gospodării, stâne), 1 centru de colectare lapte independent, 14 automate de lapte crud, 21 de pescării și centre desfacere pește, 2 centre de colectare și prelucrare miere. Desfacerea directă a produselor agroalimentare de către producătorii individuali se poate face în cele două târguri autorizate pentru animale vii (Laza, Ivănești), la care se adaugă alte 7 târguri în curs de autorizare (Codăești, Crasna, Vulturești, Băcești, Rădeni, Huși, Puiești). De asemenea, în Huși funcționează o bază de achiziții animale vii (bovine, suine), iar la Moara Grecilor un centru de colectare ovine. Piețe alimentare zilnice funcționează doar la Vaslui, Bârlad și Huși, în timp ce în mai multe localități din județ acestea sunt organizate o dată pe săptămână.

Din «Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Vaslui cu orizontul de timp 2021-2027», «Profilul socio-economic și demografic al Județului Vaslui», document pe care îl puteți studia pe siteul Consiliului Județean Vaslui: http://cjvs.eu

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here