Emisiile de poluanți proveniți din trafic au atins valori maxime istorice

0
Vaslui centru panorama

Evaluarea calității aerului înconjurător din județul Vaslui se face de către Agenția pentru Protecția Mediului pe baza datelor colectate de cele două stații automate de fond urban, amplasate în municipiile Vaslui și Huși, care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA). În aceste stații se monitorizează următorii poluanți: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx, NO, NO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, toluen, etil-benzen, o,m,p-xileni, pulberi în suspensie (PM10 nefelometric şi PM10 gravimetric) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii).

Calitatea aerului ambiental s-a măsurat în 3 puncte din municipiul Vaslui, doar pentru indicatorul amoniac (NH3). Deși captura de date nu a fost în anul 2018 completă pentru niciunul dintre acești indicatori (mai ales pentru stația din Huși, unde au fost invocate motive tehnice de către APM, respectiv pentru poluanții metale grele la ambele stații), măsurătorile efectuate au relevat următoarele informații:

Dioxidul de azot: concentrațiile medii orare (măsurate doar la Stația Vaslui), ca și maximul valorilor orare (131 ug/mc, Aprilie 2018) s-au situat sub valoarea limită orară de (200 ug/mc). Concentrația medie anuală (21 ug/mc) s-a situat la jumătate față de valoarea limită anuală (40 ug/mc), însă tendința este de creștere față de anii anteriori; ·

Dioxidul de sulf: concentrațiile medii orare, maximul valorilor orare (21,7 ug/mc), concentrațiile medii zilnice și maximul valorilor zilnice (11,1 ug/mc) nu au depășit limita zilnică (125 ug/mc). Concentrația medie anuală a fost de 4,8 ug/mc, în creștere față de anul 2017; ·

Pulberi în suspensie (PM10 gravimetric): în anul 2018 s-au înregistrat 8 depășiri ale valorii limită zilnice (50 ug/mc), cu un maxim de 75,4 ug/mc în luna decembrie. În schimb, concentrația medie anuală a fost de 25 ug/mc, sub valoarea limită anuală (40 ug/mc); ·

Metale grele: nu s-au făcut determinări din filtre la cele două stații; ·

Monoxidul de carbon: nu s-au înregistrat depășiri ale valorii limite orare (10 mg/mc), iar concentrația medie anuală a fost de doar 0,5 mg/mc, de 4 ori mai mare ca în perioada 2013-2014; ·

Benzenul: nu s-au colectat date suficiente pentru a respecta criteriile de calitate; ·

Amoniacul: s-a monitorizat discontinuu în 3 puncte de municipiul Vaslui, valoarea maximă raportată fiind de 22,8 ug/mc în ianuarie 2018, mult sub concentrația medie lunară admisă (100 ug/mc). Concentrația medie anuală a fost de 18,1 ug/mc, în scădere față de anul 2017; ·

Ozonul: în cursul anului 2018 nu s-au înregistrat valori care să depășească pragul de informare de 180 ug/mc, concentrația medie lunară înregistrând un maxim de 62 ug/mc în luna martie. Concentrația medie anuală a fost de 43 ug/mc, în scădere față de anul 2017;

Deși aceste măsurători au fost realizat doar în stația din municipiul Vaslui, sunt discontinue și chiar lipsă pentru unii poluanți, nu există niciun indiciu legat de faptul că județul s-ar confrunta cu probleme majore legate de calitatea aerului.

Totuși, pentru a îmbunătăți calitatea datelor de monitorizare, precum și gradul de acoperire a acestora, se recomandă înființarea de noi stații, cel puțin în fiecare centru urban din județ.

Sursele principale de poluare ale aerului din județul Vaslui sunt instalațiile industriale, transporturile și agricultura. La nivelul județului existau în anul 2018, 26 de instalații industriale care intrau sub incidența Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale, dintre care: ·

2 depozite de deșeuri inerte: Roșiești și Bârlad; ·

1 instalație de tratare și vopsire a firelor textile: Vaslui; ·

14 instalații pentru creșterea intensivă a păsărilor: Muntenii de Jos, Rebricea, Tutova, Laza, Roșiești, Zorleni, Lipovăț, Roșiești, Bălteni, Banca, Voinești; ·

1 instalație pentru creșterea intensivă a porcinelor: Negrești; ·

1 instalație pentru fabricarea hranei pentru animale: Roșiești; ·

2 instalații chimice pentru producerea de substanțe organice de bază – biodiesel: Vaslui (fără activitate) și mase plastice: Vaslui; ·

1 instalație de prelucrare a țițeiului și deșeurilor petroliere – bitum: Vaslui (fără activitate); ·

2 abatoare cu o capacitate mai mare de 50 tone/zi: Vaslui și Banca; ·

1 instalație de eliminare / valorificare carcase / deșeuri de animale cu o capacitate mai mare de 10 tone/zi – centrală biogaz: Muntenii de Jos; · 1 instalație pentru fabricarea făinurilor proteice și incinerator deșeuri de origine animală: Costești. Aceste instalații generează mai ales monoxid de carbon, metale grele, monoxid de azot și pulberi în suspensie. În ceea ce privește sectorul transporturilor, studiile din domeniul mediului estimează că 60% din poluarea din mediul urban este determinată de traficul auto intens. Estimările APM Vaslui indică faptul că emisiile de poluanți proveniți din trafic au crescut în 2018, atingând pentru unii poluanți, precum monoxidul și dioxidul de carbon, valori maxime istorice.

Agricultura contribuie și la poluarea aerului, mai ales prin generarea de emisii de metale grele și pulberi în suspensie. Tendințele de emisii totale de poluanți estimate de APM Vaslui pentru perioada 2014-2018, inclusiv pentru poluanți care nu au putut fi măsurați în ultimii ani, au indicat: ·

o scădere a emisiilor totale de dioxid de sulf, mai ales pe fondul dispariției instalațiilor de mari dimensiuni pentru producerea energiei electrice și termice (de tip CET) și creșterea gradului de conectare a populației la rețeaua de gaze naturale; ·

o creștere lentă a emisiilor de oxizi de azot, pe fondul creșterii traficului motorizat; ·

o stagnare a emisiilor de amoniac, prin menținerea în activitate a fermelor zootehnice din județ; ·

o scădere a emisiilor de compuși organici volatili nemetanici, prin restrângerea unor activități industriale poluante; ·

o creștere a emisiilor de cadmiu și o scădere a celei de plumb, pe fondul creșterii traficului, respectiv a restrângerii unor activități industriale; ·

o scădere a emisiilor de compuși hidrocaburi aromatice policiclice pe fondul restrângerii activității industriale, dar și a utilizării de noi produse mai puțin dăunătoare pentru tratarea plantelor.

La nivelul județului Vaslui a fost întocmit de către CJ, în conformitate cu OM 598/2018, Planul de menținere a calității aerului pentru perioada 2018-2022, care cuprinde măsuri și acțiuni cu termene ferme, implicit și resursele prevăzute pentru implementarea acestora.

Din «Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Vaslui cu orizontul de timp 2021-2027», «Profilul socio-economic și demografic al Județului Vaslui», document pe care îl puteți studia pe siteul Consiliului Județean Vaslui: http://cjvs.eu

Tarani la sapa

45.000 de vasluieni lucrează în agricultura de subzistență fără a avea un venit lunar cert

Ancheta structurală în agricultură, realizată de INS în anul 2016, a evidențiat faptul că 176.500 de persoane din județul Vaslui (46% din populația rezidentă totală) au practicat, ca activitate principală sau secundară, agricultura, dintre care peste 98% în exploatații fără personalitate juridică (de obicei, în propria curte sau pe mica parcelă de teren agricol din proprietate) (Citește mai departe…)

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here