Jumătate dintre vasluienii apți muncesc

0
Bursa locurilor de munca Vaslui

Resursele potențiale de muncă ale județului Vaslui (femei cu vârsta de 16-60 de ani, respectiv bărbați cu vârsta de 16-65 de ani) se ridicau la sfârșitul anului 2018 la 220.300 de persoane, dintre care 119.000 de sex masculin și 101.300 de sex feminin. Acestea reprezentau 11,2% din totalul resurselor de muncă ale regiunii Nord-Est (ultimul loc între cele 6 județe componente), respectiv 1,8% din cele ale României. Față de anul 2008, acestea au scăzut cu peste 58.000 de persoane (-20,9%), pe fondul îmbătrânirii demografice și a migrației interne și externe a forței de muncă, dar și a unor modificări metodologice operate în anul 2014 (trecerea de la populația cu domiciliul la cea rezidentă).

La nivelul anului 2018, doar 61,1% dintre aceste resurse de muncă erau însă efectiv prezente pe piața muncii, procent care plasa județul Vaslui peste media regională de 60,7% (pe locul 2, după Neamț), dar cu 10% sub media națională. Totuși, în comparație cu anul 2008, rata de activitate a populației a crescut cu circa 3 puncte procentuale, însă nu pe baza creșterii numărului de vasluieni activi economic, ci a reducerii bazei de raportare (volumul resurselor de muncă). Diferența dintre numărul de persoane în vârstă de muncă și cele active economic, de circa 85.000 de persoane, este dată de persoanele care, deși sunt în vârstă de muncă, au alt statut: elevi de liceu/școală profesională cu vârsta de 16-18/19 ani, studenți și elevi de școală postliceală (19-22/24 de ani), persoane casnice, persoane întreținute (de ex. persoane cu dizabilități), deținuți, pensionari (sub vârsta de 65 de ani în cazul bărbaților, respectiv 60 de ani în cazul femeilor) etc.

În altă ordine de idei, nu toate persoanele active economic erau și ocupate, o parte importantă fiind reprezentată de șomeri. Astfel, rata ocupării persoanelor active era în anul 2018 de doar 55,9% din totalul resurselor de muncă, sub media regională (57,7%, locul 4 – la egalitate cu Botoșaniul), cea națională de 68,7% și ținta de 70% asumată de România în fața Comisiei Europene pentru anul 2020. Și în acest caz, se observă o creștere de 4 puncte procentuale a ratei ocupării față de anul 2008, exclusiv pe fondul restrângerii mai rapide a volumului resurselor de muncă (baza de raportare) și nicidecum a creșterii numărului de persoane care lucrează în județ. În fapt, numărul de persoane ocupate a scăzut cu peste 21.000 (-15%) în ultimul deceniu.

Structura ocupării forței de muncă în anul 2008 indica o pondere foarte ridicată a sectorului agricol (40%), mult peste media regională (31%) și cea națională (21%). În plus, peste 90% dintre persoanele ocupate în agricultură erau lucrători pe cont propriu sau neremunerați, ceea ce indică practicarea largă a agriculturii de subzistență, mai ales în mediul rural, unde perspectivele de ocupare în activități non-agricole sunt foarte reduse. Industria era al doilea sector ca pondere în total ocupării (19%), cu procent similar celui de la nivel regional, dar inferior mediei naționale de 23%, în principal pe fondul atractivității reduse a județului pentru investiții străine productive. Locul al treilea era ocupat de comerț, cu o pondere de peste 10% în ocupare, sub media regională (13%) și cea națională (14%) – pe fondul puterii de cumpărare scăzute a populației din județul Vaslui. În restul sectoarelor economice cu profil de piață (construcții, transporturi, intermedieri financiare, diferite servicii pentru întreprinderi și populație) ponderea ocupării era modestă și sub media regională și națională.

În schimb, județul Vaslui înregistra o pondere ridicată (peste 15%) a populației ocupată în sectoarele publice (administrație, sănătate, învățământ, servicii sociale), peste media regională (14%) și cea națională (12%). Așadar, în lipsa unor oportunități de ocupare în sectorul privat, cel public a ajuns să atragă o pondere ridicată din forța de muncă rămasă la nivel local, devenind vital pentru retenția persoanelor cu studii peste medie (post-liceale, universitare, post-universitare).

În comparație cu anul 2008, se observă o scădere importantă a numărului de persoane ocupate în agricultură (- 18.400, adică -27%), industrie (-3.500/-14%) și învățământ (-1.200/-15%), în timp ce creșteri mai importante s-au înregistrat doar în transporturi (+1.000/+22%) și comerț (+500/+4%). Așadar, scăderea naturală a populației care practică agricultura, mai ales pe fondul îmbătrânirii forței de muncă din acest domeniu, dar și a migrației, precum și contracția sectorului industrial, afectat de pierderea treptată a competivității prin costul redus al forței de muncă, nu este compensată decât în foarte mică măsură de creșterea din sectorul serviciilor.

Mergând mai departe cu raționamentul, doar 53.700 de vasluieni aveau în anul 2018 statutul de salariat, ceea ce reprezenta sub 44% din populația ocupată, sub media regională și națională (de 50-60%) și circa 20% din resursele de muncă totale. Acest lucru indică o pondere foarte ridicată a persoanelor apte de muncă care nu au un venit lunar stabil, mai ales în mediul rural, și care sunt cele mai expuse riscului de sărăcie.

În comparație cu anul 2008, numărul de salariați din județul Vaslui a scăzut cu 12% (-7.100), în timp ce la nivel regional a scăzut cu doar 4%, iar la nivel național a înregistrat chiar și o mică creștere (+0,4%). Pe domenii, s-au înregistrat scăderi mai ales în cazul industriei (-5.400/-31%) și a învățământului (-1.300/-18%), în timp ce unele creșteri mai importante s-au înregistrat doar în agricultură (+800/+33%), hoteluri și restaurante (+300/+38%), alte activități de servicii (+300/+97%).

Peste 71% din totalul locurilor de muncă sunt concentrate în mediul urban, cu precădere în municipiile Vaslui și Bârlad. Totuși, în comparație cu anul 2008, numărul locurilor de muncă din cele 5 orașe a scăzut cu aproape 25% (cu 6.083 în Vaslui, 4.689 în Bârlad, 984 în Huși, 843 în Negrești), mai ales pe fondul declinului activității industriale, în timp ce în mediul rural a crescut cu 56%, în principal pe fondul investițiilor din sectorul agricol. Creșteri importante s-au înregistrat în comunele Banca (+544), Zorleni (+312), Roșiești (+227), Costești (+220), Muntenii de Jos (+193), Lipovăț (+142), Muntenii de Sus (+140), Tutova (+139), Vutcani (+130), Găgești (+128), Grivița (+128), Drânceni (+119).

Distribuția inechitabilă a locurilor de muncă în interiorul județului conduce la existența unor fluxuri de navetism, preponderent de tip rural-urban. Astfel, la recensământul din 2011, aproape 10% din forța de muncă ocupată din județ practica naveta la locul de muncă. Fenomenul era mai intens în comunele din jurul centrelor urbane: Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Laza (în jurul municipiului Vaslui), Zorleni, Perieni (în jurul Bârladului), DudaEpureni (în jurul Hușiului), cu efective pozitive la nivelul veniturilor înregistrate de locuitorii acelor zone, care nu mai trăiesc exclusiv din agricultură. În schimb, fenomenul era mult mai puțin prezent în zonele aflate la distanțe mari de orașe, precum Ibănești, Voinești, Bogdănești, Dragomirești, Vutcani, Gherghești, Dănești, Gârceni, Coroiești, Băcești, Hoceni, Puiești etc., efectul fiind nivelul foarte redus al ocupării formale și gradul mai ridicat de sărăcie în cazul acestora. Dezvoltarea acestor zone nu se poate realiza eficient doar prin stimularea sectorului agricol, care are impact limitat asupra ocupării în contextul trecerii la agricultura în ferme mari tehnologizate, ci trebuie însoțită și de conectarea lor mai bună la centre urbane capabile să genereze locuri de muncă în activități non-agricole.

Numărul de șomeri din județul Vaslui a ajuns în anul 2018 la circa 11.600, la jumătate față de anul de vârf 2009, când efectele crizei globale s-au resimțit puternic și la nivellocal . După cum am văzut anterior, această scădere a numărului de șomeri nu poate fi pusă pe seama creării de noi locuri de muncă, ci mai degrabă a înăspririi condițiilor de acordare a ajutoarelor sociale, în condițiile în care beneficiarii de venit minim garantat apți de muncă au obligația de înscriere la AJOFM, precum și a migrației externe sau interne a persoanelor care au rămas fără loc de muncă. În pofida acestei scăderi, județul Vaslui avea în anul 2018 o rată a șomajului de 8,6%, cea mai ridicată din România, aproape dublă față de media regională, respectiv triplă față de cea națională.

Datele INS indicau faptul că 88,6% dintre șomeri din județul Vaslui nu beneficiau de drepturi bănești, fiind așadar șomeri pe termen lung. În ceea ce privește nivelul de studii, peste 89% absolviseră studii primare, gimnaziale sau profesionale, 10% studii liceale și postliceale și mai puțin de 1% studii superioare. Așadar, creșterea gradului de instruire și calificare a resurselor de muncă din județ reduce riscul acestora de a nu găsi un loc de muncă. Pe sexe, se poate observa o pondere de 60% a bărbaților, respectiv de 40% a femeilor, o explicație fiind și profilul industrial al județului, axat pe activități (de ex. industria textilă și a pielăriei, industria alimentară etc.) care angajează preponderent femei. Pe medii de rezidență, 13% dintre șomeri provin din mediul urban și 87% din cel rural, unde există un număr mai mare de beneficiari de venit minim garantat apți de muncă, dar și oportunități reduse de ocupare, mai ales în sectorul formal, non-agricol.

Deși în marea majoritate a localităților din județ, numărul de șomeri a scăzut post-criză, există totuși și excepții, precum comunele Băcani, Băcești, Berezeni, Bogdănești, Boțești, Dănești, Dumești, Ferești, Gârceni, Miclești, Osești, Rafaila, Rebricea, Solești, Voinești.

INS pune la dispoziție date mai recente cu privire la ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă cu domiciliul în fiecare UAT. Astfel, cele 3 municipii (Vaslui, Bârlad, Huși), comunele Banca, Blăgești, Drânceni, DudaEpureni, Grivița, Mălușteni, Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Pădureni, Perieni, Pușcași, Tutova, Viișoara înregistrau cele mai reduse ponderi ale șomerilor. La polul opus, comunele Băcești, Bogdana, Coroiești, Cozmești, Dănești, Delești, Dragomirești, Dumești, Ferești, Gârceni, Iana, Ivănești, Miclești, Osești, Pungești, Rafaila, Solești, Voinești înregistrează un procent de 10-20% din numărul persoanelor apte de muncă. Aceste date trebuie totuși privite cu precauție pentru că sunt puternic influențate de politica locală de acordare a ajutoarelor sociale. În plus, în mediul rural ocuparea informală în agricultură ”maschează” amploarea reală a fenomenului de șomaj.

înregistrau cele mai reduse ponderi ale șomerilor. La polul opus, comunele Băcești, Bogdana, Coroiești, Cozmești, Dănești, Delești, Dragomirești, Dumești, Ferești, Gârceni, Iana, Ivănești, Miclești, Osești, Pungești, Rafaila, Solești, Voinești înregistrează un procent de 10-20% din numărul persoanelor apte de muncă. Aceste date trebuie totuși privite cu precauție pentru că sunt puternic influențate de politica locală de acordare a ajutoarelor sociale. În plus, în mediul rural ocuparea informală în agricultură ”maschează” amploarea reală a fenomenului de șomaj.

Diferențele de salarizare față de alte țări UE (Spania, Italia, Germania, Marea Britanie, Franța) către care migrează vasluienii ajung până la 1:4 – 1:5.

Din «Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Vaslui cu orizontul de timp 2021-2027», «Profilul socio-economic și demografic al Județului Vaslui», document pe care îl puteți studia pe siteul Consiliului Județean Vaslui: http://cjvs.eu

Palatul Administrativ Vaslui

„Bătălia” dintre Vaslui și Bârlad, câștigată de Vaslui cu ajutorul basarabenilor

O snoavă populară, care a circulat prin județ, spunea că, în 1968, când a fost ales reședință de județ, Vasluiul avea față de Bârlad cu un țigan mai mult, motiv pentru care a fost desemnat capitală. În afara umorului vasluian, orașul fiind gazda unui festival internațional de profil, datele obiective și realitatea istorică spun că Bârlad a stat mai bine din toate punctele de vedere față de Vaslui, economic, social și strategic. Asta până în 1968 când lucrurile au început să se schimbe (Citește mai departe…)

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.