„Natura ți-a dăruit calităţi care, dacă nu le părăseşti, te vor înălţa deopotrivă unui zeu.
Banii însă nu te vor putea face asemenea unui zeu: zeul nu are nimic în posesie.
Şi nu va face aceasta nici toga praetexta: zeul nu are veşminte.
Nici faima ori aşezarea în văzul mulţimii ori celebritatea numelui tău între neamuri: nimeni nu-l cunoaşte pe zeu; mulţi îl judecă greşit şi cu neruşinare.
Şi nici măcar o ceată de servitori care îţi poartă lectica pe străzile cetăţii şi pe drumurile din afara ei: zeul, care este fiinţa cea mai mare şi mai puternică, poartă el însuşi universul.
Nici frumuseţea şi forţa nu te pot face fericit: nu se pot opune bătrâneţii.
Ai nevoie să cauţi un bine care să nu decadă de la o zi la alta, care să nu cunoască piedici. Care este acela? Spiritul, numai că trebuie să fie drept, moral, măreţ. Şi cum altfel l-ai putea numi, de nu un zeu care sălăşluieşte în trup omenesc? Un spirit de felul acesta se poate afla fie într-un cavaler roman, fie într-un libert ori într-un sclav.
Ce sunt, până la urmă, un cavaler roman, un libert, un sclav? Nume născute din ambiţie ori nedreptate.
Poţi ajunge la cer şi dintr-un cotlon. Ridică-te şi ‘ca un zeu tu te poartă’”.
Rămâi cu bine”.
Seneca Lucius Annaeus
