Autosuficienți până la implozie, genialii noștri conducători au reușit să transforme nația într-o glumă a istoriei

11

Lipsiți de substanță, dar autosuficienți până la implozie, genialii noștri conducători au reușit să transforme nația într-o glumă a istoriei.

Cum s-or fi simțind militarii de carieră obligați fiind să prezinte onorul unor „apariții” cu pretenții de oameni de stat?
O armată umilită, decimată și arătată cu degetul pentru eșecurile altora.

Cum se mai suportă medicii, obligați să mintă, la fel ca în vremurile sinistre, umflând, conform dorințelor corifeilor zilei, cifrele unui dezastru?
Cum s-or privi în oglindă știind că trimit acasă, să moară în liniște, zeci de bolnavi, a căror singură vină e că încă trăiesc?

Cum așteaptă, oare, dascălii, începerea anului școlar, știind că îi așteaptă o nouă etapă de scălămbăială în fața calculatoarelor, zâmbind forțat unor prunci care vor învăța să țină stiloul între degete în format PDF?

Ce șanse să avem?
Cu mult timp în urmă, un rege nebun al Danemarcei revoluționa societatea cu reformele lui, spunând că „nu e obigatoriu, dacă suntem săraci, să fim și ignoranți”.
Noi am transformat școala într-o rușine națională și dascălii în ciuca bătăii beizadelelor care mâine ne vor hotărî destinele.

Țară distrusă de comuniști și nație aruncată la coșul de gunoi de cei care ar trebui să o ajute să prospere …asta am ajuns.

Cu gena supușeniei și lașității, în timp ce toată planeta o pune de o nouă revoluție, românul va aștepta restartul pe malul mării.

Cu o bere în mână, scuipând semințe „pă” lângă coș, înjurând Curtea Constituțională că a măcelărit o nouă lege mirobolantă care ar permite arestarea fără termen a celor care mănâncă iaurt cu gust de iaurt și nu cu gust de rahat, așa cum au dispus guvernanții.

În anul de grație 1945, ministrul de interne spunea „avem lege, pe asta, cât de slabă, dar îi arestăm și apoi completăm legea”.
Amatori…

Acesta este un pamflet dureros.

Loading...
loading...

11 COMENTARII

  1. Ar fi bine să-i explice cineva d-nei judecătoare care consideră, citez – ”Țară distrusă de comuniști și nație aruncată la coșul de gunoi de cei care ar trebui să o ajute să prospere” – că sfârșitul comunismului a reprezentat cea mai mare victorie din istoria Occidentului, o victorie care a permis stabilirea unui monopol de putere unitar la nivel planetar. Dacă în aceste timpuri asistăm cu toții la prăbușirea totală a României (luând în calcul că fenomenul s-a realizat sistematic vreme de 30 de ani) este pentru că sfârșitul comunismului a condus în același timp și la sfârșitul democrației occidentale, stabilindu-se astfel totalitarismului democratic sau democrația totalitară cu rol deosebit de important în instituirea guvernului unic mondial. Țările din Vest au cunoscut adevărata democrație doar în timpul Războiului Rece. Un capitalism democratic și prosper, cu legi orientate înspre social, era posibil datorita fricii de comunism. Mulți nu înțeleg, sau, probabil, n-au maturitatea politică să priceapă, că dictatura financiară a subjugat guvernarea unui țări, că emoțiile și compasiunea îi sunt străine, că rezistența, care era posibilă chiar și în cadrul celor mai brutale dictaturi politice, devine imposibilă împotriva băncilor. Tocmai de aceea, niciodată n-am considerat drept benefice manifestațiile stradale pașnice, mitinguri, adunări, proteste și așa mai departe. Nu au vreo finalitate pozitivă, nu sunt însoțite de schimbări reale către câștigul social, deoarece totalitarismul democratic și dictatura financiara elimină posibilitatea unei revoluții sociale. Reprezentanții acestora merită stârpiți fără menajamente, misiune aproape imposibilă pentru cetățeanul de rând. În acest fel, îmi explic inclusiv și motivul lipsei de reacție a românilor.
    Toate revoluțiile au primit sprijin din afară (și diferite denumiri: portocalie, a trandafirilor, a lalelelor etc) întrucât au combinat puterea militară cu strânsoarea financiară. Reprezentanții elitei Vestice ascund realitatea în spatele vorbelor frumoase: că stilul de viață occidental este cel mai bun din lume, că este generos și plin de respect pentru oameni. Nimic mai fals! Asta-i regula de aur a propagandei, pentru a ascunde ideea dominației globale în care importanța importanța individului se reduce în fiecare zi, pentru că nu mijloacele sunt importante ci rezultatul final, cu atât mi mult cu cât totul se desfășoară în numele libertății și a drepturilor omului. După părerea mea, comunismul acesta atât de hulit care, pare-se, repugnă multora inclusiv d-nei autoare, a reușit să îngrozească Occidentul nu prin intermediul vreunei puteri militare de excepție ci prin potențialul său intelectual, artistic etc. Prin urmare, Vestul a văzut că țările din blocul comunist reușeau să-și finanțeze știința (indiferent de ramură) din resurse proprii, fără să depindă de nimeni. Or, atunci când vrei să-ți distrugi competitorul (în mod categoric superior) acesta este punctul care trebuie lovit. Și aici s-a lovit, pentru că dominația globală se manifestă prin ruinarea completă a nivelului intelectual și cultural al unei națiuni prinsă în mașinăria odioasă au unui război considerat drept umanitar de cucerire și răspândire a unor concepte precum democrație, stat de drept, libertate a justiției și alte asemenea formule lipsite de conținut. Pricepând toate aceste aspecte, cu siguranță nu vor mai exista expuneri în spațiul public despre situația catastrofală în care a ajuns România. Tot indicând zilnic distrugerile și băgând la malaxor clasa politică, nu se rezolvă nimic! Occidentul a reușit să obțină ceea ce și-a propus. Aș zice, că lamentările și indicarea vinovaților nu-și mai au rostul. Trebuie căutate soluții de redresare, de reparare și ieșire din marasmul actual de către cei care chiar au potențialul necesar s-o facă. Câtă vreme acestea nu există sau, dacă există, sunt ascunse și nu-s aduse la cunoștința fiecărui individ, discutăm degeaba! Personal, le consider doar opinii sterile, neorientate către un scop anume. Niște constatări pe care fiecare dintre noi le cunoaște și le trăiește zilnic de zeci de ani. Concluzia e simplă: ori facem eforturi să găsim omul providențial care să salveze națiunea și care să fie ajutat de toți cei care conștientizează dezastrul dispariției noastre, ori acceptăm situația nefăcând nimic și mergem mai departe atât cât ne este permis.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here