Vasluiul este regiunea cu cel mai redus nivel de dezvoltare din România

0

Nivelul de dezvoltare economică și mediul de afaceri din județul Vaslui

Indicatori macroeconomici: Produsul intern brut

Caruta Zona industriala

Conform datelor INS, în anul 2017 (ultimul pentru care există date), județul Vaslui a avut un PIB de 7,8 md. lei, echivalentul a 1,7 md. Euro. Această valoare îl plasa pe ultimul loc în regiunea Nord-Est și pe locul 35 la nivel național, cu o pondere de 8,8%, respectiv de 0,9%. În comparație cu anul 2008, PIB-ul județului a crescut cu 19% în monedă europeană, ritm inferior mediei regionale (+25%) și naționale (+28%).

Dacă raportăm aceste valori la numărul de locuitori și la puterea de cumpărare standard (PPS) calculată de Eurostat, astfel încât datele să fie comparabile în toate Statele Membre, PIB/locuitor al județului Vaslui se ridica în 2017 la 8.700 PPS/locuitor, în creștere cu 50% față de anul 2008, ceea ce indică o creștere a nivelului de dezvoltare economică substanțială. Totuși, această valoare continuă să fie cu peste 25% mai redusă decât media regională, cu 53% mai redusă decât cea națională și cu 70% sub cea europeană. În acest context, Vasluiul este regiunea cu cel mai redus nivel de dezvoltare din România, dar și una dintre cele mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană.

Așadar, județul Vaslui a mai recuperat (7 puncte procentuale) din decalajul de dezvoltare economică față de media UE, în timp ce diferențele de dezvoltare față de media națională și regională s-au adâncit. Un exemplu elocvent în acest sens este județul Iași, care a ajuns la 53% din media UE-27, de la 37% în 2018, adică o creștere de 16 puncte procentuale într-un singur deceniu, față de 7 puncte procentuale în cazul Vasluiului. O dinamică mai slabă a avut doar județul Bacău (de 5 puncte procentuale, de la 34% în 2008, foarte aproape de Iași, la doar 39% în 2018).

Valoarea adăugată brută

Conform EUROSTAT, județul Vaslui a generat în anul 2017 o valoare adăugată brută de 1,54 miliarde de Euro, în creștere cu 20% față de anul 2008, sub ritmul de creștere de la nivel regional (+26%) și național (+29%). Din această perspectivă, Vasluiul ocupa din nou ultimul loc la nivel regional, cu o pondere de 8,8%, poziție neschimbată în ultimii 10 ani.

Economia județului depinde foarte puternic de sectorul public (administrație publică, educație, sănătate, asistență socială), care generează un sfert din valoarea adăugată brută, cu 5 puncte procentuale mai mult decât media regională și cu 10 peste cea națională; ·

Deși județul Vaslui este perceput ca un județ agricol, prin prisma peisajului și a structurii ocupaționale a populației din mediul rural, agricultura generează doar puțin peste 10% din valoarea adăugată, mai puțin decât tranzacțiile imobiliare (vânzări terenuri, case), comerțul și serviciile de cazare și alimentație publică, respectiv industria prelucrătoare. Acest lucru este explicabil prin faptul că mare parte din producția agricolă a județului se realizează în cadrul informal al agriculturii de subzistență, orientate nu către piață ci către asigurarea autoconsumului și a subzistenței locuitorilor; ·

Activitățile economice strâns legate de puterea de cumpărare a locuitorilor și de cea a companiilor (precum comerțul, serviciile profesionale și suport pentru întreprinderi, intermedierile financiare), au ponderi mai reduse decât media regională și națională, pe fondul ratei mai ridicate a sărăciei, respectiv slabei dezvoltări a spiritului antreprenorial; · Sectoarele economice care se bazează pe forță de muncă înalt calificată, precum serviciile IT&C sau industriile creative au o pondere extrem de redusă în economia județului, pe fondul migrației talentelor către centrele univesitare și către alte țări, ceea ce antrenează un cerc vicios al subdezvoltării.

Mediul de afaceri

Numărul și structura întreprinderilor

Conform INS, la 31 decembrie 2018, în județul Vaslui existau un număr de 5.722 de unități locale active (întreprinderi cu sediul în județ, dar și sucursale sau puncte de lucru ale unor companii cu sediul în alte județe), ceea ce reprezenta 8,9% din totalul întreprinderilor active din regiune (locul 5/6 la nivelul regiunii Nord-Est, depășind doar județul Botoșani), respectiv sub 1% din cele existente în România (locul 33/42). Densitatea întreprinderilor active la 1.000 de locuitori rezidenți era de 15, în comparație cu media regională de 20 și cea națională de 30. Așadar, spiritului anteprenorial este slab dezvoltat la nivel județean, situație specifică zonelor preponderent rurale, afectate de migrația forței de muncă calificate. Pe clase de mărime, cele mai multe dintre acestea erau microîntreprinderi (aproape 90% din total), urmate de firme mici (9%). În clasa întreprinderilor mijlocii (50-249 de salariați) și mari (peste 250 de salariați) se găseau doar 66, respectiv 16 firme – ceea ce confirmă nivelul redus de dezvoltare economică al județului, mai ales în ramurile industriale și de servicii. De remarcat este și faptul că numărul microîntreprinderilor și al firmelor mici a crescut în ultimul deceniu, revenind puternic după criza globală (+1.300 de firme între 2011 și 2018), în timp ce numărul firmelor mijlocii și mari a continuat să scadă la valori minime și după revenirea economiei.

Cei mai mari 16 angajatori cu profil economic din județ erau, la sfârșitul anului 2018, următorii:

1. Rulmenți Bârlad S.A. Bârlad – Producția de rulmenți

2. Confecții Bârlad S.A. Bârlad – Producția de articole de îmbrăcăminte

3. Vanbet S.R.L. Banca – Creșterea păsărilor pentru carne și ouă, a caprinelor, producția de nutrețuri combinate, producția de lactate

4. Aquavas S.A. Vaslui – Servicii de alimentare cu apă potabilă, canalizare și epurare ape uzate

5. Pancarprod S.R.L. Vaslui – Producția de articole de îmbrăcăminte

6. Gartek S.R.L. Huși – Producția de încălțăminte

7. Romold S.R.L. Vaslui – Servicii de pază

8. LCL România S.R.L. Vaslui – Producția de articole de îmbrăcăminte

9. Safir S.R.L. Vaslui – Creșterea păsărilor, producția de nutrețuri combinate și făinuri proteice, abatorizare și preparare carne de pui.

10. Conda Tex S.R.L. Bârlad – Producția de articole de îmbrăcăminte

11. Vascar S.A. Vaslui – Producția de preparate și conserve din carne și legume.

12. Goscom S.A. Vaslui – Servicii de salubrizare, dezinfecție, dezinsecție, deratizare, ecarisaj, întreținere spații verzi

13. Husana S.A. Huși – Producția de încălțăminte

14. Musette Exim S.R.L. (punct de lucru) Huși 0 Producția de încălțăminte

15. Romsilva R.A. – Direcția Silvică Vaslui Vaslui – Silvicultură

16. Posta Romana S.A. – Oficiul Județean de Poștă Vaslui Vaslui – Servicii de poștă și curierat

După cum se poate observa, topul este dominat de cele 3 ramuri industriale principale ale județului (industria alimentară, industria textilă, industria de mașini-utilaje), precum și de o serie de companii de servicii publice.

În comparație cu anul 2008, când existau 19 companii cu peste 250 de salariați, au dispărut din județ sau și-au restrâns personalul mari angajatori din domeniul textil și al confecțiilor, al producției de mașini și utilaje petroliere și metalurgice, al aparaturii de măsură și control, al distribuției energiei termice, al reparațiilor de mașini și utilaje, și al transportului pe calea ferată. În schimb, a crescut numărul de angajatori mari din industria alimentară, a încălțămintei și a serviciilor de pază. În ceea ce privește sectorul IMM, cele mai multe întreprinderi activau în domeniul comerțului (39% din total), urmate de industria prelucrătoare (10%), construcții (9%), transporturi (9%) și activități tehnico-profesionale (7%), iar cele mai puține în industria extractivă, energetică, de servicii publice, învățământ privat, intermedieri financiare-asigurări și activități culturale-sportive-recreative.

Așadar, economia județului Vaslui se bazează pe firme din sectoare cu valoare adăugată redusă, care plătesc și salarii reduse, generând un cerc vicios al subdezvoltării (lipsa unor companii cu valoare adăugată ridicată este determinată de migrația forței de muncă înalt calificate, iar forța de muncă calificată emigrează pentru că nu găsește la nivel local locuri de muncă pe măsura studiilor absolvite; în plus, această categorie este cea mai implicată în activități antreprenoriale, ceea ce explică densitatea mai redusă a firmelor față de media regională și națională). 

În comparație cu anul 2008, se constată o creștere semnificativă a numărului de firme din transporturi (+176), agricultură (+99), sănătate și asistență socială (+89), alte servicii – coafor, înfrumusețare, spălătorie etc. (+65), activități tehnice și profesionale (+61), cazare și alimentație publică (+48), intermedieri financiare și asigurări (+43), activități sportive și recreative (+41), IT (+25), imobiliare (+19). Aceste domenii par să fie preferatele antreprenorilor locali, indicând o tendință de reorientare a economiei județene spre sectorul de servicii, dar și o relansare a interesului pentru sectorul agricol, cel mai probabil stimulată de subvențiile și finanțări nerambursabile alocate acestui domeniu în ultimele decenii (SAPARD, PNDR, programe guvernamentale etc.)

În schimb, a scăzut numărul de firme din comerț (-353), pe fondul tendinței de consolidare a sectorului în jurul unor rețele naționale și internaționale, industrie (-77) și construcții (-21) – ultimele două fiind puternic afectate de criză, de deficitul de personal pe fondul migrației externe, de volumul redus al investițiilor în infrastructura publică de la nivel național etc.

Concentrarea firmelor pe domenii variază și funcție de clasa de mărime. Astfel, firmele mijlocii sunt prezente mai ales în domeniul agriculturii (ferme vegetale sau agricole de mari dimensiuni), comerțului (rețele de supermarket-uri, depozite etc.) și unele ramuri industriale intensive în forță de muncă (de ex. producția de confecții în sistem lohn, industria alimentară). Nevoile lor sunt destul de eterogene: firmele capitalizate (cele mai multe cu capital străin) întâmpină dificultăți în găsirea și retenția de forță de muncă de calificată, pe fondul migrației, fie în menținerea competitivității prin cost, pe fondul creșterii continue a salariului minim (de ex. în industria confecțiilor), în timp ce cele cu capital românesc sunt mai ales în căutare de capital pentru extindere, motiv pentru care apelează mai des și la finanțări nerambursabile sau credite (de ex. în agricultură sau industrie alimentară). În schimb, microîntreprinderile sunt, în general, mici afaceri individuale și de familie, ale unor persoane cu spirit antreprenorial (care dețin un mic magazin, bar, un mijloc de transport mărfuri, o fermă de subzistență sau lucrează pe cont propriu în construcții). Cea mai mare problemă a acestor mici firme este lipsa de capital, rulajele modeste asigurând de cele mai multe ori doar subzistența respectivelor persoane/familii, nu și fonduri pentru investiții. Accesul acestora la credite bancare este dificil, în lipsa unor active pentru garantare, iar utilizarea fondurilor europene (de ex. cele din POR destinate microîntreprinderilor) se dovedește provocatoare în lipsa resurselor pentru asigurarea fluxului de numerar asociat implementării proiectelor. În plus, cele mai multe sunt active în domenii neeligibile pentru finanțări nerambursabile (de ex. comerțul).

Indicatori de performanţă economică ai întreprinderilor non-agricole

În anul 2018 cifra de afaceri a întreprinderilor non-agricole din județul Vaslui a fost de 7,08 md. lei, echivalentul a 1,52 md. Euro. Aceasta reprezenta doar 6,5% din cifra de afaceri a companiilor din regiune (locul 6/6), respectiv 0,5% din cea a companiilor românești, în ansamblul lor. În comparație cu anul 2008, cifra de afaceri a firmelor vasluiene a crescut cu 48%, ceea ce în Euro înseamnă o creștere de doar 17% în 10 ani, ritmul de creștere fiind mai redus decât media regională (+23%) și cea națională (+26%).

Firmele din domeniul comerțului au generat în anul 2018 un procent de 57% din cifra de afaceri totală, urmate de cele din industria prelucrătoare (20%), construcții (6%) și transporturi (5%). La polul opus, domenii precum industria extractivă, energia, învățământul sau serviciile medicale private au o pondere nesemnificativă în totalul cifrei de afaceri. Totuși, privind în dinamica intervalului 2008-2018, activitățile comerciale și de servicii sunt cele au înregistrat cea mai mare creștere a afacerilor: învățământ (+600%), sănătate (+174%), IT&C (+169%), servicii personale (+90%), comerț (+89%), transporturi (+86%), hoteluri și restaurante (+59%), servicii prestate întreprinderilor (+58%). În schimb, volumul de activitate a scăzut în energie (-76%) și construcții (-3%). În industria prelucrătoare și serviciile publice de utilități s-a înregistrat o creștere modestă, exclusiv pe fondul inflației, însă în termeni comparabili, în monedă europeană, acestea și-au redus volumul de activitate cu 7%, respectiv cu 10%.

Așadar, economia județului Vaslui urmează trendul global de tranziție treptată de la industrie la servicii (așanumita „terțializare”), care ar trebui încurajată și prin măsuri publice, dat fiind faptul că sectorul de servicii oferă, cu anumite excepții, salarii mai mari decât industria.

Întreprinderile active din județul Vaslui angajau, la nivelul anului 2018, aproape 32.800 de persoane, cu 9.000 (- 21%) mai puține decât în anul 2008. Spre comparație, numărul de angajați ai firmelor din regiunea Nord-Est a scăzut cu 12%, iar ai întreprinderilor din România, în ansamblu, cu doar 6%. Companiile locale din domeniul industriei asigurau 34% din totalul locurilor de muncă, urmate de cele din comerț (28%), construcții (9%) și transporturi (7%). La popul opus, se regăseau industria extractivă, energia, învățământul, IT&C și sănătatea (sub 2% din cifra de afaceri – adică exact acele domenii care au un nivel de salarizare mult peste medie. Față de anul 2008, se remarcă o scădere accentuată a numărului de personal al companiilor cu profil energetic (- 92%), industrie prelucrătoare (-39%) și construcții (-35%), respectiv mai puțin accentuate în utilități publice (-11%) și comerț (-6%). În schimb, a crescut numărul de salariați în toate domeniile de servicii, mai ales în cazul învățământului (+195%), sănătății (+101%), serviciilor personale (+56%), IT&C (+41%), aspect îmbucurător având în vedere valoarea adăugată mai ridicată a acestor activități, inclusiv capacitatea lor de a oferi salarii mai mari.

Un aspect important de menționat aici este faptul că, pe fondul creșterii cifrei de afaceri cu 17% (în Euro) și a reducerii numărului de angajați cu 21%, productivitatea medie a muncii la nivelul întreprinderilor din județul Vaslui a crescut cu 48%, în intervalul 2008-2018. Totuși, diferențele de productivitate între diferitele sectoare economice rămân foarte mari: de ex. în sectorul energiei, fiecare salariat generează, în medie, vânzări de 155.000 Euro/an, în comerț 93.000 Euro, în IT&C 56.000 Euro, în timp ce în domeniul alimentației publice ajunge la doar 20.000 Euro, iar în industrie la 28.000 Euro. Acest indicator explică și diferențele salariale însemnate dintre aceste domenii. În mod evident, prioritatea este de încurajare a acelor activități economice cu o valoare adăugată ridicată. Volumul investițiilor realizate de întreprinderile active din județul Vaslui s-a ridicat în anul 2018 la doar 226 mil. lei (sub 49 mil. Euro) în anul 2018, adică 3,2% din totalul încasărilor (de 3 ori mai puțin decât media națională și de 2 ori mai reduse decât media regională). Acestea au reprezentat doar 3,8% din totalul investițiilor din regiunea Nord-Est și 0,3% din cele raportate la nivelul României. Cele mai mari investiții au fost realizate de companiile din domeniul comerțului (30% din total), pe fondul extinderii continue la nivel județean a unor rețele de retail (supermarket-uri, lanțuri de farmacii, benzinării etc.). Acesta a fost urmat de sectorul transporturilor (20%), unde înnoirea flotei de vehicule este o precondiție pentru a rămâne pe piață, de cel al industriei (16%), respectiv al construcțiilor (12%). Restul serviciilor au înregistrat, inclusiv prin natura activității care implică mai puține active tangibile, investiții modeste. În comparație cu anul 2008, singurele domenii în care investițiile întreprinderilor au crescut au fost serviciile de sănătate (+150%), hotelurile și restaurantele (+44%), utilitățile publice (+25%) și serviciile personale (+20%) și transporturile (+2%), cu mențiunea că în ultimele 3 cazuri valorile exprimate în Euro indică o scădere. În schimb, investițiile au scăzut dramatic în domeniul energiei (-81%), industriei (-73%), serviciilor pentru întreprinderi (-43%), construcțiilor (-34%), IT&C (-30%), comerțului (-21%). Acest lucru confirmă accesul dificil al companiilor locale la finanțare, dar și scăderea volumului de activitate în anumite ramuri, care nu mai justifică continuarea investițiilor. În acest context, sunt necesare măsuri publice de încurajare a investițiilor private pentru a crește competitivitatea economiei județene.

Din «Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Vaslui cu orizontul de timp 2021-2027», «Profilul socio-economic și demografic al Județului Vaslui», document pe care îl puteți studia pe siteul Consiliului Județean Vaslui: http://cjvs.eu

Tarani la sapa

45.000 de vasluieni lucrează în agricultura de subzistență fără a avea un venit lunar cert

Ancheta structurală în agricultură, realizată de INS în anul 2016, a evidențiat faptul că 176.500 de persoane din județul Vaslui (46% din populația rezidentă totală) au practicat, ca activitate principală sau secundară, agricultura, dintre care peste 98% în exploatații fără personalitate juridică (de obicei, în propria curte sau pe mica parcelă de teren agricol din proprietate) (Citește mai departe…)

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here