Palatul Elenei Cuza de la Solesti, retrocedat după 14 ani, riscă să mai trăiască doar în amintire

0

Mona Bujor, primarul comunei Solești, spune ca transferul proprietății către moștenitorii stabiliți în justiție este lungă și anevoioasă.

„Moștenitorii au fost stabiliți în anul 2015, e dreptul lor, și acum suntem într-un proces de predare a conacului. Este în vigoare o legislație foarte stufoasă și trebuie parcurși niște pași procedurali de punere în posesie. Mi-aș dori ca situația conacului să se rezolve cât mai repede posibil, să finalizam predarea. Să facem din acest conac un obiectiv care să ne reprezinte ca și comunitate, nu să fie o ruină. Ca și o casă care nu este locuită, în timp, clădirea se degradează”, a declarat Mona Bujor pentru publicația noastră.

În prezent, autoritățile locale sunt în legatură cu avocatul moștenitorilor, iar unele detalii ale preluării clădirii sunt confidențiale și vor fi făcute publice în momentul când moștenitorii își vor da acceptul, potrivit sursei citate.

Dacă situația juridică o va permite, autoritățile locale au mai multe planuri pentru salvarea conacului. „Prin demersurile pe care le facem, vrem să ajungem la un numitor comun cu moștenitorii și să facem un proiect european pentru reabilitarea conacului. Am mai multe variante, dar nu pot să le spun acum proprietarilor care sunt gândurile mele. În astfel de situații, poți fi și prinț și cerșetor. Aș fi prinț, dacă aș avea la bugetul local câteva milioane de lei să îl luăm noi și cerșetor, dacă cer proprietarilor să ne doneze conacul”, a explicat Mona Bujor.

Primăria Solești a reușit să implementeze un proiect european, prin care a fost reabilitat complexul mortuar „Elena Cuza”, de la Solești. Lucrările finanțate prin proiectul transfrontalier s-au ridicat la suma de 71.000 de euro. Primăria Solești a fost partenera raionului Hâncești (Republica Moldova), alături de muzeul din Odessa (Ucraina) pentru includerea într-un circuit turistic a complexului mortuar, alături de Conacul Manuc Bey (Moldova) și Muzeul Blesciunov (Ucraina).

„La nivel central, niciun ministru al Culturii nu s-a interesat de aceste monumente istorice, care sunt mai multe în țară și sunt lăsate în paragina. Noi am făcut ceva! Am identificat fonduri și am făcut acel proiect prin care am reabilitat mormântul Elenei Cuza. Dincolo de faptul ca acest obiectiv istoric este situat la Solești, Elena Cuza a fost prima doamna a Principatelor Unite. Vom vedea care este poziția mostenitorilor, care sunt persoane în vârstă și au aproximativ 100 de ani”, a mai spus primarul comunei Solești.

Cum a ajuns conacul o ruina

Gheorghe (Iordachi) Rosat (1796-1846), cel care a întemeiat ramura Rosetti-Solescu, împreună cu mama sa, Catrina Rosat, și cu soția sa, Ecaterina Sturdza, fiica logafatului Dimitrie Sturdza de la Miclăușeni – Iași, s-au stabilit la Solești, ridicând în jurul anului 1827, în partea de sud-est a satului, o impunătoare casă cu parter și etaj, îmbinând elemente tradiționale cu cele ale stilului neoclasic, înconjurată de un frumos parc și un puternic zid de incintă, astăzi în cea mai mare parte surpat.

Aici a avut loc la data de 30 aprilie/12 mai 1844, cununia religioasă a Elenei Rosetti cu Alexandru Ioan Cuza, pe atunci președinte al Judecătoriei Tinutului Covurlui. La 4 aprilie 1909, Elena Cuza, prima Doamna a Principatelor Unite, a fost înmormântată în curtea bisericii, potrivit dorinței sale.

După preluarea puterii de către regimul comunist, in 1949, conacul a fost expropriat și trecut în administrarea GAS Fălciu, respectiv a Sfatului Popular al comunei Solești și transformat în școală generală fără a fi consolidat și restaurat.

Generații de copii au trecut pe la conacul Elenei Cuza de la Solești, până la marele cutremur din anul 1977.

Responsabilii regimului comunist au mutat școala generală în altă locație și au încercat, superficial, o reabilitare a clădirii, însă lucrările comandate de comuniști s-au efectuat neprofesionist, ornamente valoroase și elemente arhitecturale ale fațadei fiind distruse, spun specialiștii.

Conform datelor Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Vaslui, cutremurul din 1977 a avariat grav imobilul. Lucrările necorespunzătoare (fără a se ține seama de proiect și de condițiile impuse de aviz) întreprinse de către Cooperativa Județeană «Constructorul» în anii 1979 – 1980 au fost sistate de Comitetul de Cultura și Educație Socialistă și Muzeul Județean Vaslui, în calitate de beneficiari.

În anul 1983, monumentul a trecut în administrarea Trustului IAS Vaslui, care a întreprins o serie de intervenții brutale, mutilând, în special, finisajele exterioare.

Nici revoluția din anul 1989 nu a adus izbăvirea mult așteptată a faimosului palat. În primul deceniu al tranziției spre democrație, autoritățile s-au dovedit a fi neputincioase în acest caz.

Ministerul Culturii a încercat în anul 1991 să preia clădirea în administrare sub autoritatea Direcției Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice, în vederea conservării și restaurării. Din nefericire, din cauza birocrației dosarul de transfer nu a fost finalizat, inițiativa de salvare a conacului eșuând.

În anul 2001, monumentul a fost înscris în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Solești. În anul 2002, moștenitorii lui Theodor Rosetti, ultimul proprietar (Claudia Paulus-Amashaufer, Anne Christine Rosetti și Stephane Rosetti-Solesco), au solicitat restituirea în natură sau echivalent bănesc la prețul real de circulație a imobilului. Mai exact, moștenitorii au cerut statului român suma de 200.000 de dolari pentru a vinde clădirea.

În 2015, procesul s-a finalizat și conacul a fost retrocedat moștenitorilor lui Theodor Rosetti, însă clădirea nu a fost nici până azi predată.

În prezent, conacul Rosetti-Solescu se găsește într-o stare avansată de degradare. Pereții portanți prezintă fisuri și dislocări, urmare cutremurelor din 1977 și 1990. Acoperișul din zona de sud-est este distrus de intemperii, iar terasa de pe fațada de vest este prăbușită. Învelitoarea îmbătrânită și deteriorată facilitează pătrunderea apelor rezultate din precipitații, accelerând procesul de degradare. Planșeele sunt fisurate și parțial și dislocate. Pardoselile, tâmplaria și sobele de teracotă au dispărut, iar instalația electrică a fost distrusă. Din zidul de incintă s-au păstrat doar câteva fragmente pe laturile de nord și vest.

Fără o intervenție rapidă și profesionistă din partea constructorilor, conacul de la Solești riscă să mai traiască doar în amintirea localnicilor și în negura cărților de istorie.

Autor: Dănuț Ciobanu

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.