Românii s-ar putea hrăni bio, dar consumă gunoaiele colorate ale Occidentului

5

Ar putea fi o simplă analiză economică, dar ar putea fi și, mai degrabă, una hermeneutică, poate prea pretențios exprimat, prin care vom afla care este știrea adevărată, de o importanță covârșitoare pentru noi, care se ascunde îndărătul unei știri aparent banale.

Dintr-o știre oarecare, de pe economica.net, aflăm că «Multinaționalele domină pe piața laptelui. Importurile au crescut cu peste 57%», cum spune titlul său.

Deși este, aparent, un articol favorabil producătorilor autohtoni, expunându-le situația, autorul refuză să pună punctul de i și să arate ce a însemnat aruncarea în aer a agriculturii românește, „fenomen” petrecut după „Revoluție”.

Se arată că „avem în continuare aproape ultimele păşuni bio din Europa”, deci și posibilitatea de a fabrica produse bio, dar, cu toate acestea „produsele bio la acest moment au o pondere de doar câteva procente în totalul pieţei lactatelor”. Prin urmare, agricultura românească ar putea pune pe piață produse bio, însă nu o face, decât în proporție de 2%. În schimb, „importurile de lapte brut au ajuns la 72.212 tone, față de 50.552 tone, în aceeaşi perioadă din 2019”. Deci, importăm produse lactate, în special de pe piața occidentală, iar acestea sunt întotdeauna de o calitate mai mult decât îndoielnică și nu este nicio exagerare dacă spunem că pun în pericol sănătatea românilor, în vreme ce am putea produce produse bio, și asta din abundență. Mai mult decât atât, ce nu mai spune acest articol, dar lasă să se înțeleagă este că produsele bio care sunt procesate în România au devenit și vor deveni tot mai mult un lux, iar o mare parte a lor sunt destinate pieței occidentate, aceeași care ne furnizează alimente cu adevărat dăunătoare sănătății. De câte ori nu ați auzit, accidental, despre produsele de calitatea a doua sau a treia pe care le trimite piața occidentală în România. În realitate, și trebuie să fim convinși, toate produse din UE care ajung pe piața românească, frumos ambalate, este adevărat, cele din hypermarketuri, sunt mult sub calitatea celor care nu ajung în colonia numită România.   

La toate acestea, elemente ale articolelor care se leagă de unele singure armonios spre concluzia de mai sus, deși autorul articolului nu a putut să o facă, a dus detehnologizarea de după Revoluție și construirea unui capitalism cu banii altora, mult iubiții „investitori străini” așteptați atât de mult de către politicieni și economiști.

Dar să mă întorc la „hermeneutică” și la imposibilitatea în care se află ziaristul român astăzi, cu orice pretenții de mic sau mai mare economist ar avea, de a spune lucrurilor pe nume, dacă aceste lucruri sunt măcar câtuși de puțin deranjante pentru politica generală a țării de „europenizare”, rumegată, în subsidiar, și în mod mai mult sau mai puțin inconștientă, ca una de închinare a intereselor românești actuale în fața celor occidentale, cu o speranță, poate la fel de ascunsă, că această cedare va aduce cândva, când vom fi destul de „occidentali”, destul de „ca ei”, avantajele aceluiași mod de viață. România, gândirea românilor, este dominată de această acceptare tacită a răului, în genere, vizibil și uneori strigător la cer, de dragul unui bine viitor și iluzoriu. Și asta de câteva decenii…

Ca și contraexemplu pentru ce s-a întâmplat în România sau ca exemplu pentru ce s-ar fi putut întâmpla dacă țara noastră ar fi avut și ar fi fost condusă de oameni cu capul pe umeri: Povestea ultimului CAP din România, care plăteşte tractoriştii cu 2.000 de euro şi n-are an fără profit de măcar un million. CAI Curtici s-a născut imediat după Revoluţie, pe bazele fostului CAP din oraşul arădean. Practic, cooperativa agricolă de producţie comunistă nu a fost închisă, ci s-a adaptat la capitalism. O poveste care spune CUM SE PUTEA, fără „ajutor extern”, fără „proiecte europene”, fără „investitori străini”! Citiți mai departe apăsând aici.

Iată integral articolul de pe economica.net, cu sublinierile mele:

Piaţa laptelui este dominată de multinaţionale; importurile de lapte brut, în creştere cu 57% în primul semestru

Producţia de produse lactate şi importurile au înregistrat creşteri în primele şase luni ale anului, raportat la perioada similară din 2019, piaţa laptelui fiind dominată de multinaţionale, arată rezultatele unui studiu realizat de Cooperativa Ţara Mea, date luni publicităţii și citate de Agerpres.

Potrivit sursei citate, importurile de lapte brut s-au majorat în primele şase luni (+57,4%), atingând 72.212 tone, raportat la 50.552, în aceeaşi perioadă din 2019. În iunie 2020, importurile au fost de 9.473 tone, comparativ cu 6.019 tone, în iunie 2019.

Datele centralizate de Cooperativa Ţara Mea relevă faptul că brânzeturile reprezintă o piaţă dominată de străini. “România nu are tradiţia Olandei în producţia de lactate, dar are reţetele sale autentice, pe care facem tot posibilul să le păstrăm. Este adevărat că de-abia acum am ajuns la nivelul tehnologic al producătorilor străini, dar avem în continuare aproape ultimele păşuni bio din Europa. De aceea, dorinţa noastră este să susţinem toţi producătorii români de pe acest segment”, a afirmat Florin Burculescu, preşedintele Cooperativei Ţara Mea.

Astfel, brânzeturile reprezintă categoria cu cea mai mare pondere în piaţa lactatelor, circa 50% din punct de vedere valoric. În luna iunie, producţia a fost de 10.332 de tone, în creştere uşoară faţă de mai 2020, respectiv 50.335 tone în primele şase luni, fiind consemnat un avans nesemnificativ raportat la intervalul similar din 2019.

Principalii jucători pe piaţa brânzeturilor sunt companiile Hochland, Savencia, Covalact, Lactalis, Albalact, care deţin aproape jumătate din piaţă din punct de vedere valoric pe segmentul IKA. Cele mai importante mărci 100% româneşti sunt Solomonescu şi Ţara Mea, aflate în topul preferinţelor consumatorilor români.

“Dat fiind faptul că, în ultimele şase luni, consumul a scăzut, putem concluziona doar că există stocuri de lactate mai mari decât de obicei. Urmează o perioadă în care producţia autohtonă de lapte scade – firesc, datorită anotimpurilor -, aşadar va fi interesant de observat dacă vor mai creşte importurile sau dacă se vor mări preţurile”, reiese din studiul de specialitate, care citează datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Potrivit aceluiaşi studiu, producţia de lapte de consum, în primul semestru, a fost de 183.245 tone, cu 20.333 tone (+12,5%) mai mult faţă de perioada similară din 2019. În luna iunie, producţia a atins 27 479 tone, în scădere cu aproape 2.000 de tone raportat la luna anterioară.

“În creştere au fost şi cantităţile de lapte colectate de procesatori – 109.186 tone de lapte în iunie 2020, faţă de 104.156 tone, în iunie 2019. La nivel de semestru, în schimb, volumul colectat a atins 578.131 tone, comparativ cu 582.204 tone, în primul semestru din 2019”, se menţionează în comunicat.

Studiul mai relevă faptul că piaţa Bio este în creştere. “Chiar dacă produsele bio la acest moment au o pondere de doar câteva procente în totalul pieţei lactatelor, evoluţia segmentului în ultima perioadă nu este deloc de neglijat. De altfel, şi marii producători au început să se uite cu un interes tot mai mare către această nişă, în contextul în care consumatorii devin tot mai interesaţi de alimente cât mai naturale şi sănătoase”, susţin autorii studiului.

Cooperativa Tara Mea deţine trei fabrici de lapte şi produse lactate la Berca (judeţul Buzău), Arad (judeţul Arad) şi Bârlad (judeţul Vaslui), fiecare livrând peste 100 de tone de lactate pe lună.

Loading...
loading...

5 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.