Câțiva producători din Maramureș, Sălaj și Mureș și-au unit forțele și au înființat o cooperativă agricolă. Au reinventat piața și au făcut ca drumul fructelor de la fermier până la client să fie mai ușor și mai benefic pentru toată lumea. La taraba cooperativei din Baia Mare vin zeci de persoane. Toate, cu programare făcută pe internet. În fiecare joi, fructele proaspete sunt aduse de la fermieri direct la clienți. Câte comenzi, atâtea caserole.
Ioana Mihalca, jurnalist Digi24: Cei care doresc să comande de la cooperativă, trebuie să completeze un formular cu datele personale și cu produsele dorite. Mai apoi, în ziua stabilită și la ora stabilită, trebuie să vină la piață.
Client: Îmi place. Cumpăr din vară, de când am auzit de domnii. 20:40
Client: E foarte practic, direct de la serviciu vin, le ridic, merg acasă, sunt proaspete, sunt culese cu o seară înainte sau în dimineața respectivă.
Cei peste 10 fermieri care fac parte din cooperativa agricolă au, în total, câte 100 de comenzi pe săptămână. De aproape doi ani, de când și-au unit forțele, spun că le-a crescut nu doar vânzarea, ci și calitatea produsului, pentru că primesc de la fondatori și asistență tehnică în ferme.
„Cooperativa este singura șansă pentru un fermier mic și mijlociu în România să aibă un viitor”
Horațiu Morariu, consilier: „Degeaba produci ceva extraordinar dacă nu ai și opțiunea să vinzi. Și atunci cooperativa exact asta și-a propus să facă, și anume să închidă lanțul ăsta de producție cu o verigă importantă, și anume comercializarea producției într-un mod cât mai eficient”.
Horațiu Morariu este cel care se asigură că există întotdeauna o bună colaborare între cei implicați în cooperativă. Și chiar dacă ceea ce face nu este deloc ușor, mulțumirea vine odată cu succesul de care se bucură.
Horațiu Morariu: „Cooperativa este, după părerea mea, singura șansă pentru un fermier mic și mijlociu în România să aibă un viitor”.
Lucian Nichita, producător: „Eu produc coacăz negru, certificat ecologic, produc cătină și acuma și prune de anul asta”.
Într-un singur an, cooperativa agricolă a distribuit aproape 30 de tone de fructe.
În România există puține astfel de organizații, însă fermierii speră ca ideea lor să fie preluată și de alții. Pentru că, spun ei, este singura soluție sănătoasă, atât pentru producător, cât și pentru consumator.
Agricultura românească ar putea să hrănească peste 80 de milioane de persoane
Agricultura românească ar putea să hrănească peste 80 de milioane de persoane. Cu toate aceastea, România importă…
Uultimele trei decenii au arătat că, în ceea ce privește agricultura, distanța de la potențial la realitate este, din păcate, tot mai mare, în ciuda avansului tehnologic.
Unul dintre domeniile în care se vede cel mai bine decalajul dintre teorie și realitate este legumicultura. România este prima țară din Uniunea Europeană după numărul de ferme de legume, potrivit datelor Eurostat. Este a cincea țară după suprafața cultivată cu legume, a șaptea țară după producția realizată de legume, fiind abia pe locul 13 în ceea ce privește producția medie la hectar – 14.700 de euro, sub media de 15.500 de euro. În cazul tomatelor, de exemplu, România are abia a șaptea producție din Uniunea Europeană, fiind mult mai probabil ca multe dintre tomatele din salatele românilor să provină din Spania, Italia, Olanda, Franta sau Grecia, țări cu o producție mult mai ridicată.
În aceste condiții, nu este de mirare că România este pe ultimul loc în ceea ce privește raportul dintre exporturi și importuri, la polul opus față de țări precum Italia, Olanda, Grecia, sau Portugalia, care au raport excedentar, adică exportă mai multe legume decât importă la nivelul unui an.
Deși vorbim despre un potențial al țării noastre de a produce legume atât pentru consum propriu, cât și pentru export, din cauza fragmentării terenurilor fermierii se confruntă cu dificultatea de a-și comercializa produsele în marile rețele comerciale deoarece nu se poate garanta un anumit standard în ceea ce privește cantitatea și calitatea produselor, dar și a transportului.
Agricultura noastră are un marepotențial. Cu toate acestea, agricultura ultimilor 30 de ani a fost marcată de paradoxuri și disproporționalități. Spre exemplu, astăzi, 0,4% din fermieri lucrează 48% din suprafața agricolă, în timp ce 72% dintre fermieri lucrează 12% din suprafața agricolă (sunt în zona de subzistență).
Anul trecut, au fost cultivate cu produse legumicole 224.000 de hectare, producția fiind de aproximativ 3,5 milioane de tone, cu 7,5% mai mică decât cea înregistrată în 2018, din cauza unui randament mai scăzut al culturilor, dar și din cauza reducerii cu 2.000 de hectare a suprafețelor cultivate, arată datele Institutului Național de Statistică.
În plus, statisticile oficiale mai relevă faptul că, în 2019, importul de legume aproape s-a dublat cantitativ comparativ cu cifrele înregistrate în 2015, în contextul în care în ultima perioadă, apar tot mai multe informări cu privire la dispariția constantă a bazinelor legumicole existente.
Potrivit datelor disponibile, suprafața medie a fermelor este de doar 0,6 hectare, România este prima țară din Uniunea Europeană la numărul de ferme, deși, ca suprafață cultivată, suntem a 5-a.
