Colecţia vizuală a artistului din Huși Ioan Matei Agapi, salvată de la distrugere

0

Expoziţia «OARECARI. 1967 – 1978 văzuţi de Ioan Matei Agapi», care face parte din demersul fiicei sale, Nora Agapi, de a salva şi digitaliza colecţia imensă de fotografii ale artistului din Huși, dar şi de a prezenta public o parte din opera sa, este organizată în perioada 23 octombrie-15 noiembrie, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană.

Vernisajul expoziţiei a avut loc vineri, 23 octombrie, de la ora 16.00, la etajul IV al Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC) din Bucureşti.

Documentarist şi fotograf celebru în Iaşi, Ioan Matei Agapi a surprins peste 40 de ani de istorie în fotografii, mii de negative, zeci de plăci de sticlă, peliculă de film, aparate foto şi obiective ce au devenit una dintre cele mai mari colecţii vizuale private din România. Arhiva Agapi a fost ignorată timp de 30 de ani, fiind ţinută în condiţii improprii, iar riscul de a se deteriora iremediabil a devenit realitate în ultimii ani, potrivit MNAC.

Pentru ca acest patrimoniu să nu dispară, Nora Agapi, fiica artistului, fotograf la rândul ei şi regizor al documentarului «Timebox», a început digitalizarea celor 10.000 de negative din colecţia Agapi, reuşind să scaneze peste 1.000 de negative din perioada 1968-1978, urmând ca restul să fie digitalizate şi incluse treptat pe platforma online www.ioanagapi.ro care va fi lansată în cadrul vernisajului de pe 23 octombrie.

Nora Agapi, fiica artistului a declarat că „acest proces de scanare şi digitalizare a negativelor din colecţia Agapi reprezintă o continuare firească a ceea ce a reprezentat documentarul ‹Timebox›. Adică, dorinţa mea de a face cunoscută munca titanică şi pasiunea tatălui meu, dar şi de a face publice lucrările lui – o moştenire vizuală lăsată lumii – pe platforma www.ioanagapi.ro. Arhiva lui de fotografii reprezintă un material artistic şi istoric aparte, cu reală valoare documentară, care validează identitatea colectivă a unui oraş, dar şi istoria unei naţii. Tocmai de aceea, punerea în valoare a acestei arhive, recuperarea memoriei sociale şi salvarea acestui patrimoniu cultural sunt esenţiale”.

Expoziţia «OARECARI. 1967 – 1978 văzuţi de Ioan Matei Agapi», curatoriată de Călina Bârzu, prezintă o selecţie de imagini din reportajele sale, dar şi fotografii personale de vacanţă sau de la nunţi. Artistul a fotografiat diverse personalităţi din scena politică şi culturală, dar, în egală măsură, îl interesau oamenii de rând, pe care îi fotografia într-o manieră aparte. Fotografiile din expoziţie surprind modul în care Ioan Matei Agapi se regăsea în cei pe care îi fotografia, dar şi capacitatea lui de a vedea individul şi umanitatea indiferent de vârsta, gen, statut sau clasă socială.

Călina Bârzu, curatoarea expoziţiei, a adăugat că „fotograful avea un simţ al observaţiei ascuţit şi repera particularităţile unei situaţii sau ale unui individ pe care nu le trecea niciodată cu vederea. Oamenii simpli, numiţi chiar de el “oarecari” în notiţele sale, sunt aduşi în centrul atenţiei la fel cum au intrat în atenţia lui. În acelaşi timp expoziţia îl prezintă pe fotograful Ioan Matei Agapi, o legendă locală la Iaşi, dar mai puţin cunoscut la nivel naţional şi internaţional. Cu această ocazie sunt puse în lumină, nu doar personajele din faţa aparatului de fotografiat, ci şi omul din spatele obiectivului”.

Născut în județul Vaslui, la Huşi, Ioan-Matei Agapi a absolvit, în 1966, Facultatea de Matematică-Mecanica a Universităţii «Al.I. Cuza» Iaşi, iar în 1968, şcoala de film documentar şi animaţie din cadrul Studiourilor «Alexandru Sahia» Bucureşti, specialitatea operatorie şi regie de film documentar şi animaţie. A fost fotograf la Întreprinderea Construcţii Montaj, Iaşi (1965 – 1968), corespondent TVR, Bucureşti (1968 – 1990), profesor de fotografie şi film la Şcoala Populară de Artă Iaşi (1969 – 1990). A participat la numeroase saloane fotografice si festivaluri de filme, undeobţine numeroase premii în palmares, printre care şi Premiul Special al juriului la Festivalul de la Skopje (Macedonia), pentru filmul «Nu războiului» (1971).

Expoziţia poate fi văzută în perioada 23 octombrie – 15 noiembrie la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti, de miercuri până duminică, între orele 11.00 – 18.00, doar cu respectarea condiţiilor de siguranţă impuse de Covid-19. Accesul la vernisaj se va face pe bază de rezervare în prealabil cu confirmare de primire la adresa elena24martin@gmail.com în limita a 50 de locuri.

Fotograful Ioan Matei Agap a decedat în august 2020, la Iași. Era cunoscut în special pentru documentarea fotografică a Iașiului în perioada comunistă.

Filmul Timebox l-a arătat publicului pe fotograful Agapi, supus presiunii primăriei ieșene de a părăsi locuința în care avea o uriașă arhivă fotografică. Filmul a fost premiat la Ji.hlava, unde a fost recunoscut ca cel mai bun documentar din CEE, a primit Premiul cel mare la Saratov, mențiune specială din partea juriului la TIFF și multe altele.

De atunci, fiica sa, Nora Agapi, s-a străduit să obțină pentru acesta un spațiu în care fotografiile sale să fie conservate și expuse apoi publicului.

Nora Agapi a anunțat cu durere în suflet că tatăl său a murit fără a își putea vedea arhiva în siguranță: „Conștient și tacticos, a păstrat cu minuțioziate mii de povești în imagini pentru generațiile viitoare. Avea o mare încredere în oamenii tineri și se alia mereu cu cei cu gândirea liberă și necoruptă. Un om care fascina pe toți atunci când vorbea, harul de povestitor și pedagog i-a influențat pe mulți de-a lungul timpului”.

Între 1967 și 1991, a filmat petreceri și chefuri cu personaje cunoscute ale vremii, vizite oficiale ale lui Ceaușescu, Iliescu, diverse evenimente culturale, scene cotidiene din viața orașului Iași și momente din viața personală de familie.

Dintr-un interviu pentru Life.ro:

– Văd că aveți foarte multe cutii în spatele dumneavoastră. Ce e în ele?

– Acolo e toată colecția mea. Sunt 80 de cutii doar în camera aceasta și mai am o cameră cu încă 50-60 de cutii.

O muncă de o viață adunată în cutii…

– Da, o viață. Eu am început colecția în urmă cu mai mult de 60 de ani.

Vreau să vă spun o chestiune: tatăl meu, Octav Agapi, învățător și profesor de matematică, era un om cu o ordine extraordinară. Înainte de toate era un encicploped, știa foarte multe lucruri, cânta la vioară, etc, etc și la un moment dat, când au venit colegii lui în vizită la noi, la Huși, se minunau de toată priceperea și știința lui.

– Mama ce era?

– Mama era învățătoare.

– Veniți dintr-o familie de intelectuali…

– Da. Și am fost foarte bine educați, și eu, și sora mea. De mici am învățat să fim politicoși, vorbeam foarte frumos și toți se minunau și îl întrebau pe tata cum de ne-a educat atât de bine. Iar tata spunea: „Eu nu am făcut nimic. De mici am avut grijă să le spun când și cum să vorbească”. Era un tip extraordinar. De la el am învățat foarte multe, printre care mersul pe jos. De la 7-8 ani mergeam săptămânal 14 kilometri pe jos.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.