Un sfert dintre locuitorii comunei Muntenii de Sus sunt plecați la muncă în străinătate

0

Cu privire la fenomenul migrației externe, nu există date statistice exacte, în condițiile în care persoanee plecate nu au obligația să notifice autorităție naționale cu privire la acest lucru. În acest context, singurele date disponibile sunt cele colectate la recensământul din 2011, la care se adaugă estimări pentru perioada 2012-2018, obținute de INS prin încrucișarea cu datele din țările-gazdă. Astfel, la recensământul din 2011, au fost identificate 5.724 de persoane plecate pe termen scurt (sub 1 ani) și 20.195 de persoane plecate pe perioadă îndelungată (peste 1 an), rezultând un total de 25.919 vasluieni (adică aproximativ 6% din totalul populației). Dintre aceștia, 55% erau plecați în Italia, 20% în Spania, 8% în Marea Britanie, 3% în Franța, 3% în Germania, 3% în Grecia, iar 8% în alte țări (Belgia, Cipru, Portugalia, SUA, Danemarca etc.). Aceste cifre nu cuprindeau însă emigranții pentru care nu au putut fi colectate informații de la alți membrii ai familiei rămași la domiciliul din țară. Estimările pentru perioada 2012-2018 indică faptul că alți 26.706 vasluieni au plecat în străinătate și doar 19.957 s-au întors, însemnând un deficit de 6.749 de persoane, adică o medie de 1.000 persoane/an.

Circa 61% dintre vasluienii care au părăsit țara temporar între 2012-2018 provin din mediul rural. De asemenea, 11,5% dintre aceștia erau copii sub 15 ani (care și-au însoțit părinții), 53,4% erau adulți tineri (15-34 de ani), 33,4% erau adulți între 35 și 64 de ani, iar numai 1,7% erau vârstnici. Pe sexe, 48,5% dintre emigranții temporari erau bărbați, iar 51,5% femei, cu o tendință de echilibrare în ultimii ani. 48% dintre cei plecați au studii primare sau gimnaziale, 21% au studii profesionale, 26% au studii liceale, în timp ce doar 5% au absolvit o școală postliceală sau o facultate. Așadar, migrația externă este mai frecventă în rândul persoanelor cu un nivel redus de calificare, în timp ce migrația internă este preferată de forța de muncă mai calificată.

La nivel de localități, cele mai mari rate ale migrației externe (peste 10% din totalul populație domiciliate) erau înregistrate, la recensământul din 2011, în comunele Muntenii de Sus (unde peste 25% dintre locuitori erau în străinătate), Pușcași, Văleni, Vetrișoara, Ivești, Ferești, Drânceni, Băcești și Bălteni. La polul opus, comunele mai puțin afectate de migrația externă (sub 2% din populație) erau Arsura, Banca, Bogdănești, Delești, Dimitrie Cantemir, Dodești, Duda-Epureni, Ivănești, Pungești și Voinești. Cu toate acestea, trebuie menționat că s-au putut recenza doar persoanele pentru care cineva din familie a fost prezent la domiciliul celui plecat și că, intervalul scurs de la recensământ, după cum am indicat mai sus, numărul celor plecați a mai crescut.

Din «Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Vaslui cu orizontul de timp 2021-2027», «Profilul socio-economic și demografic al Județului Vaslui», document pe care îl puteți studia pe siteul Consiliului Județean Vaslui: http://cjvs.eu

Citește și:

Județul Vaslui se confruntă, asemenea întregii țări, cu un proces lent de îmbătrânire demografică

În intervalul 2012-2019 populația rezidentă estimată de INS a scăzut cu 5,1% (peste ritmul de -2,9% de la nivel regional, respectiv de -3,4% de la nivel național), în timp ce populația cu domiciliul în județ a crescut cu 6,6%, procent depășit doar de județul Ilfov (unde se manifestă fenomenul de suburbanizare din jurul Bucureștiului).

Totuși, această creștere este una pur scriptică, care s-a realizat exclusiv prin fenomenul de stabilire a domiciliului în județ a unor persoane din Republica Moldova, care au obținut și cetățenia română, dar care nu locuiesc efectiv în județ (Citește mai departe…)

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.