În cadrul Școlii de la Frankfurt s-au pus bazele distrugerii programatice a Occidentului, de la credință la artă și cultură.
Theodor Adorno, de exemplu, cel de la care Andrei Pleșu a plagiat cu nesimțire titlul cărții «Minima Moralia», a pus la punct un plan de pervertire a muzicii, care trebuia să fie – cum a și ajuns azi – fără linie melodică, fără tonuri, „pentru că numai muzica urâtă ne spune adevărul despre urâțenia existenței noastre mizerabile”. Walter Benjamin, unul dintre idolii populari ai „Școlii”, a susținut eliminarea bucuriei din artă. Scopul artei este să exprime pesimismul pentru că „a organiza pesimismul nu înseamnă altceva decât a expulza metafora moralității din politică”, se arata într-un studiu asupra subiectului, din 1993, intitulat «The Evil Philsophy Behind Political Correctness».
Iată-le, așa cum sunt ele sintetizate în studiul «The Frankfurt School: Conspiracy to corrupt», realizat de Timothy Matthews, în 2009, pentru Catholic Insight:
Pentru a promova și avansa pe furiș „revoluţia lor culturală”, dar făra a ne da nouă nici o idee despre planurile lor de viitor, „Școala” recomandă, printre altele:
1. Crearea infracţiunii de „rasism”;
2. Continua schimbare pentru a crea confuzie generală;
3. Învățarea copiilor în cadru didactic a aspectelor ce țin de sex şi homosexualitate;
4. Subminare autorității şcolilor şi a profesorilor;
5. Imigraţia intensă cu scopul de a distruge identitatea națională;
6. Promovarea consumului excesiv de alcool;
7. Golirea bisericilor;
8. Un sistem juridic nesigur, duplicitar față de victimelor infracţiunilor;
9. Dependenţa de stat și de alocațiile de stat;
10. Controlul şi amuţirea mass-media;
11. Încurajarea distrugerii familiei.
După studiul «The Frankfurt School: Conspiracy to corrupt» al lui Timothy Matthews
