Astăzi, peste tot în lume o economie se dezvoltă odată cu marile firme pe care le găzduiește: China se îmbogățește pentru că are Alibaba și Huaewi, SUA este o țară bogată pentru că are Apple, Microsoft sau McDonalds. Dacă așa stau lucrurile la nivel mondial, la fel se întâmplă și la nivel regional sau chiar local. Bucureștiul, Timișul sau Clujul cunosc cele mai mari creșteri economice și ale veniturilor populației pentru că au cele mai multe și mai mari firme, care realizează profituri, reinvestesc și oferă salarii mari. Pe această hartă economică, județul Vaslui, după cum spun cei de la KeyFin, o mare societate de consultanță economică, aproape că nu există. Cu o cifră de afaceri anuală de 6,42 miliarde de lei, județul Vaslui nu se poate măcar compara cu Timiș – 67,2 miliarde. De aici și diferența la venituri și nivelul de trai…
Bucureștiul, Ilfovul, Timișul sau Clujul se află în topul județelor cu cele mai ridicate venituri ale populației, dar ele se regăsesc și în cel al județelor puternice în funcție de cifra de afaceri a companiilor private înregistrate în 2019, potrivit unei analize a celei mai mari firme de consultanță economică din România, KeyFin. De cealaltă parte, precum conduc în clasamentul județelor cu cele mai slabe rezultate în afaceri, județele Mehedinți, Caraș Severin sau Vaslui se află pe ultimele locuri și în cele privind veniturile populației și ale nivelului de trai. Prin urmare, nu poate fi contestată legătura dintre cele categorii de indicatori economici.
Ce este îngrijorător pentru vasluieni e că, față de analiza celor de la KeyFin din urmă cu cinci ani, alte județe au cunoscut modificări ale statutului și locului lor în clasament, Vasluiul însă a rămas la coadă în 2019. Ba diferența față de județele considerate dezvoltate din acest punct de vedere s-a adâncit.
Este bine de știut că un mare rol în aceste evoluții în bine l-ar putea avea autoritățile locale, cele pe care tocmai le-am ales.
„Harta de business a României prezintă mari discrepanțe între regiuni. Dacă cele mai puternice zece judeţe au concentrat în 2019 peste 70% din cifra de afaceri totală şi 2,2 milioane de salariaţi, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2019 afaceri de numai 65 de miliarde de lei – doar 4,2% din total, cu 237 de mii de angajați. În tot acest proces de concentrare a business-ului, un rol major îl joacă performanțele autorităților locale, ale căror investiţii în infrastructura materială și umană au consecinţe directe şi evidente în creşterea discrepanţelor economice la nivel regional”, spune Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de afaceri din România.
Firmele multe și mari aduc bani mulți care aduc venituri multe
Pentru specialiștii în afaceri nu e nicio surpriză faptul că județele cele mai bogate din țară sunt cele care au înregistrate cele mai multe societăți, cele mai multe afaceri. Nici că cele mai sărace, au cele mai puține. Astfel, în funcție de numărul de companii existente, pe primul loc se află Capitala, cu 136,9 mii de companii în 2019 (peste 20% din total), urmată de Cluj – 42,9 mii (6,3 %) și Ilfov – 30,8 mii (4,5% din total). La cealaltă extremă, cele mai puține companii sunt înregistrate în Mehedinți, doar 3,6 mii firme în 2019, Botoșani – 4,6 mii de companii și Covasna – 4,7 mii de companii. Cu 5.988 de societăți, județul Vaslui este la mare distanță, ținând cont și de numărul de locuitori, chiar și față de alte județe din regiune, precum Suceava – 14.638 de companii sau Bacău – 13.637 de societăți.
Diferențele sunt însă și mai mari atunci când vine vorba despre banii pe care mediul de afaceri îi „rulează” în economiile din aceste județe. Bucureștiul a avut o cifră de afaceri de 570,8 miliarde lei în 2019, pe primul loc, fiind urmat la mare de distanță de Ilfov, cu 111,8 miliarde lei și Timiș – 67,2 miliarde lei. Cele 5.988 de societăți din județul Vaslui au avut anul trecut o cifră de afaceri de doar 6,42 de miliarde. Aceasta este și explicația pentru care salariu mediu net lunar a fost în Timiș de 3.310 lei, iar în județul Vaslui de 2.482. Cu o diferență notabilă și anume aceea că, dacă în Timiș media este trasă în jos de nivelul salariilor de la stat, în Vaslui această medie este ridicată de retribuțiile pe care le primesc cei care lucrează în isntituțiile de stat.
Potrivit celor de la KeyFin, din punct de vedere al afacerilor județul Vaslui „aproape că nu există”. Suntem în topul celor mai slabe județe din punct de vedere economic, dar nu oricum: doar afaceriștii din Caraș Severin au mai puțini bani decât ai noștri – 6,2 miliarde au rulat anul trecut, iar cei din Covasna 6,51 miliarde. Cu 6,42 miliarde nu se pot măcar compara cu oamenii de afaceri din Prahova (56 miliarde lei), Constanța (52 miliarde lei), Brașov (47,3 miliarde lei), Bihor (34,1 miliarde lei) sau Sibiu (34 miliarde lei).
O concluzie desprinsă din analiza prestigioasei companii de consultanță economică este că o firmă sau mai multe companii puternice pot revitaliza economia unui județ atunci când este profitabilă, precum o pot și îngropa, când nu âi merge bine. Însă un rol însemnat au și autoritățile locale și investițiile în infrastructură. Primul aspect este clar semnalat la Galați, care a coborât de pe locul 15, în 2015, pe locul 17, în 2019, din cauza problemelor de la Combinatul Siderurgic. Cât de benefică este implicarea autorităților locale și investițiile în infrastructură o ilustrează, pentru cei de la KeyFin, județul Bihor, care a ajuns de pe locul 12 pe locul 9. „În Bihor avansul poate fi pus pe seama investițiilor în infrastructură”.
