Capitalismul post-Covid, totul pentru „sistemul global”

3

Klaus Schwab este unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai ceea ce se numește „globalism” și „progresism”. Este un inginer și economist german cunoscut cel mai bine ca fondator și președinte executiv al Forumului Economic Mondial. Ca bază profesională are un doctorat în economie la Universitatea din Fribourg, un doctorat în inginerie la ETH Zurich (Institutul Federal Elvețian de Tehnologie) și un Master în Administrație Publică de la Școala de Guvern John F. Kennedy de la Universitatea Harvard.

Personal este un individ extrem de influent care se „învârte” în cele mai exclusiviste cercuri ale planetei. În 1971 a avut inițiativa de a-i reuni pe un munte elvețian îndepărtat pe cei care trag frâiele puterii, mai ales în lumea occidentală, dar nu numai. Acea întâlnire a devenit vârful manifestărilor elitei globale, cea care deține planul general al lumii, în special occidentale.

În centrul activității acestui individ stă ideea de „rețea” și cea de „organizație nonguvernamentală”, care sfârșește, dar al căror scop este, în realitate, de a oferi cadrele generale ale activităților guvernamentale.

În 1971, Schwab a fondat Forumul European de Management, care în 1987 a devenit Forumul Economic Mondial, ca o fundație non-profit care are ca scop teoretic declarat îmbunătățirea stării lumii.

În 1998, Schwab și soția sa au fondat Fundația Schwab pentru Antreprenoriat Social, un alt ONG cu sediul la Geneva, Elveția.

În 2004, Schwab a creat o nouă fundație folosind premiul în valoare de un milion de dolari americani din Premiul Dan David pe care l-a primit în acel an din partea statului Israel. Forumul Tinerilor Lideri Globali este o altă rețea care își propune să „modeleze” mințile tinere în scopurile „globalismului”. Teoretic, organizația își propune să creeze o comunitate globală dinamică formată din persoane excepționale, mai ales intelectual, sub 40 de ani, cu viziune, curaj și influență pentru a stimula schimbări pozitive în lume.

În 2011, a fondat Global Shapers Community, o altă rețea globală de comunități locale, sau „hub-uri”, care, de această dată, se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani, excepționali în ceea ce privește potențialul, realizările și impulsul de a contribui la viața comunitățile lor. La 9 iunie 2020 existau 421 Hub-uri cu 9.731 Shapers.

Klaus Schwab este, deci, un agent important al „globalismului” și „progresismului” reușind să adune, în fiecare an, cele mai importante persoane din elita globală într-o stațiune montană elvețiană.

Acest economist german născut la Ravensburg în 1938 este fondatorul Forumului Economic Mondial din Davos, al cărui sediu este un fost spital de tuberculoză – cadrul romanului «The Magic Mountain» al lui Thomas Mann – și unde cei mai importanți „oameni de afaceri”, politicieni și lideri ai lumii discută cele mai presante și importante probleme de pe planetă.

Klaus Schwab a predat cursul de politică de afaceri la Universitatea din Geneva timp de 30 de ani. Emblematic pentru viziunea sa „progresistă” despre lume, opusă celei conservatoare, care exploatează, fructifică moștenirea trecutului în sensul prezentului și viitorului, este „ritualul” pe care îl instituise la locul de muncă amintit. Acolo, în fiecare vară, la sfârșitul anului universitar, pregătea o petrecere pentru studenții săi cu scopul de a împărtăși reflecții și anecdote în jurul unui foc de tabăra în care erau prăjiți cârnați. Profesorul profita de moment și de foc pentru a arde toate cursurile, hârtiile și notele anului care se apropia de sfârșit. Era felul său de a distruge trecutul, „vechiul”, ca, din cenușă, să o ia de la capăt, pentru „nou”.

Ideea de „tabula rasa”, a noilor începuturi, de a lua totul de la zero, este una centrală în gândirea „progresistă”, a «Raționalismului în politică» (cum se numește cartea conservatorului american Michael Oakeshott) care, de la Revoluția franceză, dictează, face legea în politică. Încrederea în gândirea proprie și un orgoliu intelectual exacerbat i-au făcut mereu de atunci pe acei politicieni puternic ideologizați și pe deplin încrezători în justețea formulelor teoretice pe care le deprinseseră să creadă că, precum în «Contractul social» al lui Rousseau, lumea poate fi „răsturnată” și construită pe baze noi, ideale, strict raționale, intelectuale, care să nu aibă nicio legătură cu formele din trecutul organizării vieții sociale și politice, considerate, evident, depășite, perimate.

În esență, fie că o conștientizăm mai mult sau mai puțin clar, acestea sunt cele două viziune care se luptă astăzi plenar în lumea politică și, bineînțeles, nu numai. Pe de o parte este viziunea „progresistă”, care degenerează în mod obligatoriu în intelectualism și globalism, pentru că orgoliul intelectual al acestor „spirite universale” și „conștiințe universale” nu își pot găsi stavile între limitele vreunei tradiții de gândire naționale oarecare. La fel de evident este faptul că, cu aceeași infatuare intelectuală deplină, „progresismul” are mai multă încredere în legități sociale, în formule explicative docte, în mecanisme, statistici și cifre seci, în sloganuri, decât în Dumnezeu sau religie.

Pe partea cealaltă există, atacată, ridiculizată, batjocorită, viziunea conservatoare asupra lumii și vieții. Aceasta îmbrățișează ideea de „ucenicie”, de învățare graduală, spre singurul scop al atingerii înțelepciunii.

Deci, pe de o parte, cea a progresismului, există inteligența, speculativă, mechină, care se autoalimentează și extinde cu propriile „descoperiri” și „adevăruri”, iar pe de cealaltă parte, a conservatorismului, înțelepciunea, care nu câștigă bătălii „populare”, constantă și consecventă cu ea însăși. Dar, pentru aprofundarea subiectului, recomand călduros citirea cărții lui Michael Oakeshott, «Raționalismului în politică», care, după părerea mea, poate oferin mai mult decât o altă înțelegere, mult mai profundă a politicii (ce mai bun exemplu: o înțelegere superioară a conflictului din interiorul alegerilor prezindențiale din SUA: Trump – Biden), dar chiar a lumii, a prezentului.

Revenind la „Capitalismul post-Covid” cum este văzut de globalistul Klaus Schwab, acesta pare să fie un comunism planetar, adică să reușească acolo unde și ceea ce Lenin și Troțki nu au putut:

„Niciun eveniment de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial nu a avut un impact global la fel de profund ca și Covid-19. Pandemia a declanșat o criză economică și de sănătate publică la o scară nemaivăzută de generații și, în același timp, a exacerbat probleme sistemice, precum inegalitatea și poziția marilor puteri.

Singurul răspuns acceptabil la o astfel de criză este încercarea unei ‘mari resetări’ a economiilor, politicii și societăților noastre. În realitate, acesta este un moment pentru reevaluarea vacilor sacre ale sistemului pre-pandemic, dar și pentru apărarea valorilor de lungă durată. Sarcina cu care ne confruntăm este să păstrăm realizările din ultimii 75 de ani într-un mod mai durabil. În deceniile de după Al Doilea Război Mondial, lumea a făcut progrese fără precedent în eradicarea sărăciei, reducerea mortalității infantile, creșterea speranței de viață și extinderea alfabetizării. Astăzi, comerțul și cooperarea internațională, care au condus la îmbunătățirea postbelică a acestor măsuri și a multor alte măsuri ale progresului uman, trebuie susținute și apărate împotriva scepticismului reînnoit al meritelor lor.

În același timp, lumea trebuie să continue să acorde atenție problemei definitorii a epocii pre-pandemice: ‘a patra revoluție industrială’ și digitalizarea a nenumărate activități economice. Progresele tehnologice recente ne-au oferit instrumentele de care avem nevoie pentru a face față crizei actuale – inclusiv prin dezvoltarea rapidă a vaccinurilor, a tratamentelor noi și a echipamentelor de protecție personală. Va trebui să continuăm să investim în cercetare și dezvoltare, educație și inovare, creând, în același timp, protecții împotriva celor care utilizează abuziv tehnologia. Dar va fi, de asemenea, necesar să reevaluăm alte sloganuri ale sistemului nostru economic global cu o minte deschisă.

Una dintre principalele este ideologia neoliberală. Fundamentalismul pieței libere a erodat drepturile lucrătorilor și securitatea economică, a declanșat o cursă dereglementatoare către concurența fiscală și ruină, și a permis creșterea unor noi monopoluri globale gigantice. Regulile comerciale, de impozitare și de concurență, care reflectă decenii de influență neoliberală vor trebui acum revizuite. În caz contrar, pendulul ideologic – aflat deja în mișcare – ar putea să se întoarcă spre protecționism pe scară largă și spre alte strategii economice dăunătoare tuturor.

Mai exact, va trebui să reconsiderăm angajamentul colectiv față de ‘capitalism’, așa cum l-am cunoscut. Evident, nu ar trebui să ne lipsim de motoarele de bază ale creșterii. Datorăm o mare parte din progresul social din trecut antreprenoriatului și capacității de a crea bogăție asumându-și riscuri și urmărind noi modele de afaceri inovatoare. Avem nevoie de piețe pentru a aloca resurse și producția de bunuri și servicii în mod eficient, mai ales atunci când vine vorba de abordarea problemelor precum schimbările climatice. Dar trebuie să ne regândim la ce ne referim atunci când vorbim despre ‘capital’ în numeroasele sale iterații, fie că este vorba de cele financiare, de mediu, sociale sau umane. Consumatorii de astăzi nu doresc mai multe și mai bune bunuri și servicii la un preț rezonabil. Dimpotrivă, ei se așteaptă din ce în ce mai mult ca companiile să contribuie la bunăstarea socială și binele comun. Există o nevoie fundamentală și o cerere din ce în ce mai răspândită pentru un nou tip de ‘capitalism’.

Pentru a reconsidera capitalismul, trebuie să reconsiderăm rolul corporațiilor. Un exponent timpuriu al neoliberalismului, economistul și laureatul Nobel Milton Friedman, a crezut (citându-l pe fostul președinte american Calvin Coolidge) că „afacerea afacerilor este afacerea”. Dar când Friedman s-a luptat pentru doctrina primatului acționarilor, el nu a considerat că o companie publică pe lista bursei poate nu este doar o entitate comercială, ci și un organism social.

La fel, criza COVID a arătat că companiile care au investit în consolidarea vitalității lor pe termen lung au fost mai bine echipate pentru a rezista furtunii. De fapt, pandemia a accelerat trecerea către un model de capitalism al părților interesate corporative, dupa adoptarea acestui concept de către Masa de Afaceri Americană anul trecut. Dar pentru a se menține mai multe practici comerciale conștiente din punct de vedere social și de mediu, companiile au nevoie de linii directoare mai clare. Pentru a răspunde acestei nevoi, Consiliul Internațional al Antreprenorilor din Forumul Economic Mondial a dezvoltat un set de ‹Măsuri ale Capitalismului Părților Interesate›, astfel încât companiile să poată conveni asupra modului de evaluare a valorii și a riscului.

Dacă criza COVID ne-a arătat ceva, guvernele, companiile sau grupurile societății civile care acționează singure nu pot face față provocărilor globale sistemice. Trebuie să spargem compartimentele care mențin aceste sfere izolate și să începem să construim platforme instituționale pentru cooperare public-privată. La fel de important este că generațiile mai tinere trebuie să fie implicate în acest proces, deoarece are legătură inerentă cu viitorul pe termen lung.

Marea Resetare ar trebui să caute să dea o voce celor care au rămas în urmă, astfel încât toți cei care sunt dispuși să ‘definească împreună’ viitorul să poată face acest lucru. Repornirea de care avem nevoie nu este o revoluție sau adoptarea unei ideologii noi. Mai degrabă, ar trebui privit ca un pas pragmatic către o lume mai rezistentă, coezivă și durabilă. Unii dintre pilonii sistemului global vor trebui înlocuiți, iar alții, reparați sau întăriți”.

„Criza COVID-19 afectează toate aspectele vieții oamenilor din fiecare colț al lumii. Dar tragedia nu trebuie să fie singura sa moștenire. Dimpotrivă, pandemia reprezintă o fereastră rară, dar îngustă, de oportunitate de a reflecta, reimagina și reseta lumea noastră pentru a crea un viitor mai sănătos, mai echitabil și mai prosper”

Loading...
loading...

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.