Imaginați-vă acest lucru: vă treziți la sunetul ceasului cu alarmă și ajungeți imediat la telefonul smartphone pentru a vă derula fluxul Insta înainte de a vă ridica din pat. Dar, în loc de obișnuitele postări Instagram, încântătoare și informative, astăzi ești întâmpinat de o eroare „serverul nu a fost găsit”.
Decizi că este prea devreme dimineața pentru a face față acestui lucru, te duci în duș… dar, dintr-un anumit motiv, Alexa nu vă va reda lista de redare Spotify prin difuzoarele inteligente din baie. Trebuie să te duci în tăcere ca un joc.
Frustrându-te, te duci jos la micul dejun. Vă propuneți iPad-ul lângă dvs. și mergeți să vă verificați e-mailul în timp ce vă umpleți fața cu castronul dvs. de dimineață cu Cheeri-OMG (acum cu HFCS suplimentar!), Dar nu primiți niciun mesaj nou. Porniți televizorul inteligent și navigați la YouTube, astfel încât să puteți ajunge la ultimele știri de la MSNBC, dar tot ce obțineți este spirala nesfârșită a roții de „încărcare” rotitoare.
Stare de nervozitate? Jos.
Facebook? Fără noroc.
Reddit? Uita!
Din ce în ce mai disperat, încercați în zadar să vă amintiți cum să porniți televizorul dvs. terestru obișnuit. Apoi îți amintești că ai ceva care colectează praful undeva într-un dulap: un radio. Porniți-l, bateți cu cadranul și găsiți o stație la timp pentru a auzi anunțul:
„…își revendică responsabilitatea pentru întrerupere. Încă o dată, întreruperile pe scară largă într-o gamă largă de servicii de internet străbat lumea în această dimineață, pe măsură ce un nou grup terorist negru apare pentru a-și asuma responsabilitatea…”.
Dintr-o dată, telefonul începe să scoată un sunet ciudat. Nu știi ce face la început, până nu îți dai seama că sună. Unul dintre prietenii tăi te sună . La telefon. Nu trimite mesaje text, tweeting, mesaje sau snapchatting. De fapt te sună.
„Salut?”
„Hei Norm! Ai auzit de marea veste? Internetul nu mai funcționează! ”
„Da”.
„Se spune că este un fel de grup terorist nou. Cybeterrorists In Action. CIA pe scurt. Pare destul de înfricoșător”.
…Oh, OK, voi înceta să mă mai tachinez. Desigur, acest lucru nu te descrie pe tine sau rutinele tale zilnice, dragă cititoare. Știu că sunteți tipul cleabil, activat, care citește Raportul Corbett și evită site-urile de internet normale, cum ar fi ciuma (ciuma reală, nu acest rece COVID ginned-up).
Dar nu vă bateți joc de scenariu. O scenă ca aceasta ar putea juca într-o zi pentru miliarde de Normie McNormesons din întreaga lume. Și atunci când va face acest lucru, va exista deja un plan pentru schimbarea internetului așa cum îl cunoaștem.
După cum știu, știți, trecerea de la statul de securitate internă la statul de biosecuritate pe care l-am documentat în COVID-911 ridică spectrul bioterorismului de pavilion fals. Dar există și alți vectori pentru atacuri cu steag fals care ar putea provoca întreruperi masive în viața noastră și, ca orice eveniment spectaculos cu steag fals, ar crește puterea și controlul statului profund. În acest caz, mă gândesc la ciberterorismul cu pavilion fals.
Ideea ca un „11/11 cibernetic” să apară pentru a perturba internetul a apărut de când a avut loc actualul 11 septembrie. În 2003, chiar în timp ce Pentagonul își elabora febril planurile de „luptă împotriva rețelei” ca și cum ar fi „un sistem de arme inamice”, Mike McConnell, fostul director al Agenției Naționale de Securitate (NSA), se temea de posibilitatea unui atac cibernetic „echivalent cu atacul asupra World Trade Center” dacă nu ar fi fost creată o nouă instituție care să supravegheze securitatea cibernetică. În anii următori, raport după raport a continuat să folosească oroarea din 11 septembrie ca o modalitate de a alimenta isteria publică asupra terorismului cibernetic până când a fost creat doar un astfel de comandă cibernetică din SUA.
Dar crearea CYBERCOM nu a mai pus capăt amenințării cibernetice decât crearea Departamentului de Securitate Internă a pus capăt amenințării terorii și tocmai din același motiv: adevărata amenințare teroristă nu provine de la teroriștii peșterii pe care politicienii spune-ne să ne fie frică. Nu, adevărata amenințare a terorismului vine chiar de la agențiile care au fost însărcinate să „salveze” publicul de bogații teroriști.
Exemplu: Stuxnet. După cum ți-ai aminti, Stuxnet a fost o armă cibernetică de nivel militar, co-dezvoltată de Statele Unite și Israel, care a vizat în mod specific instalația de îmbogățire nucleară a Iranului la Natanz. După cum am aflat mai târziu, Stuxnet a fost doar o parte a unui atac cibernetic militar la scară largă împotriva Iranului cu numele de cod Nitro Zeus.
Rețineți că Richard Clarke care i-a spus lui Lessig despre iPatriot Act este același Richard Clarke care a ieșit după moartea lui Michael Hastings pentru a observa că agențiile de informații au modalități de a deturna de la distanță mașinile, de a direcționa oamenii spre moarte și de a-și masca bine urmele. suficient pentru a „scăpa de ea”. Rețineți, de asemenea, că lui Joe Biden îi place să se laude că a scris Patriot Act în 1994.
Deci, ce fel de lucruri ar putea fi cuprinse într-un astfel de act Patriot? Încă o dată, nu trebuie să speculăm. Diverși oficiali guvernamentali au vorbit despre lista de dorințe pentru o reducere a internetului în ultimii ani.
– În martie 2009, senatorul Jay Rockefeller a opinat în timpul unei audieri a subcomitetului că internetul se dovedește a fi o amenințare atât de mare pentru securitatea națională a Americii, încât ar fi fost mai bine dacă nu ar fi existat niciodată.
– În iunie 2010, senatorul Joe Lieberman a declarat că crede că SUA au nevoie de aceeași capacitate de a închide internetul ca și China în prezent.
– Tot în 2010, consilierul senior Microsoft și participant la Bilderberg, Craig Mundie, au cerut crearea unei „Organizații Mondiale a Sănătății pentru internet” și a sugerat crearea de licențe emise de guvern pentru a autoriza utilizarea internetului.
– În 2011, Bill Clinton a susținut ideea că guvernul SUA va crea o agenție pentru site-urile web de „verificare a faptelor” pe internet.
– În 2015, Institutul Național de Standarde și Tehnologie (da, acel NIST) a dezvăluit „Trusted Identities Group”, parte a unei strategii naționale de standardizare a sistemelor de identificare online.
Având în vedere toate acestea, nu este greu de imaginat cum se poate desfășura un eveniment ciberterorist: un atac cataclismic asupra infrastructurii internetului perturbă masiv viața online a oamenilor pentru o perioadă de zile sau săptămâni. Rețelele sociale sunt inaccesibile. Banca și cumpărăturile online sunt oprite. Toate știrile și informațiile din timpul întreruperii internetului provin din vechile medii controlate de dinozauri. Un public șocat află că rușii (sau orice bogeyman du jour este convenabil) sunt acuzați de atac. Pentru a preveni reapariția unui astfel de lucru, legislația de urgență este adoptată în SUA (și, întâmplător, în toate celelalte națiuni occidentale) care necesită dovada identității pentru a utiliza toate serviciile de internet.
Într-o singură lovitură, nu numai că ar fi eliminate ultimele vestigii ale anonimatului pe internet, dar ar fi pusă în aplicare o parte cheie a ridicării grilei de control al creditului social. Acum, la fel ca în China, toată activitatea dumneavoastră online ar fi legată direct de scorul dumneavoastră de credit social. Lieberman trebuie să-și ude pantalonii cu anticipație.
Desigur, acest lucru nu înseamnă că internetul, așa cum l-am cunoscut, ar dispărea cu totul dacă un astfel de scenariu ar avea loc. Într-o rețea care a fost concepută literalmente pentru a fi accesibilă și utilizabilă în urma oricărui cataclism, chiar și a holocaustului nuclear, vor exista întotdeauna modalități alternative de a obține acces online. Vor exista rețele pirate de internet și rețele mesh și site-uri dweb și protocoale peer-to-peer, cum ar fi LBRY, care vor fi accesibile oricui este capabil și dorește să depună efortul de a afla despre astfel de tehnologii. Dar Normie McNormieson, pe care am întâlnit-o în povestea imaginară la începutul acestui articol, va fi întrerupt pentru totdeauna de internetul liber și deschis din vechime. (Bine că nu suntem Normie McNormieson, nu?)
Ca întotdeauna, este important să știm despre aceste posibilități false de steag, astfel încât atunci când are loc un eveniment spectaculos de ciberteror să nu fim liniștiți într-o soluție falsă care va servi doar pentru a spori puterea și controlul teroriștilor adevărați . Și, între timp, este important să cercetăm și să ne pregătim doar pentru un astfel de eveniment, astfel încât, indiferent dacă se întâmplă așa cum se prezice sau nu, vom fi mai puțin dependenți de sistemele de control care definesc din ce în ce mai mult normele internet .
Autor: James Corbett
