În timp ce majoritatea țărilor europene cad ca spicele în fața secerii progresiste, Ungaria continuă să reziste și să rămână dreaptă în picioare. Ceea ce România nu a putut să facă, a făcut Ungaria: a consfințit definiția familiei tradiționale în Constituție.
Parlamentul de la Budapesta a adoptat pe data de 15 decembrie 2020 amendamentul numărul 9 la textul Constituției, în conformitate cu politica guvernului conservator al lui Viktor Orban de a respecta „valorile tradiționale” și „cultura creștină”.
Amendamentul, propus de guvern, a fost aprobat cu 134 de voturi „pentru”, 45 „împotrivă” și 5 „abțineri”.
Noul text constituțional definește familia ca fiind „bazată pe căsătorie și pe relația părinte – copil. Mama este o femeie, tatăl este un bărbat”.
Copilul tradițional
Modificarea impune și obligativitatea pentru părinți de a-și crește copiii într-un spirit tradițional.
„Ungaria apără dreptul copilului de a fi identificat cu genul său de la naștere și asigură educația lui pe baza identității constituționale a țării noastre și a valorilor bazate pe cultura creștină”.
În textul de argumentare a propunerii de modificare, guvernul justifică acest amendament prin necesitatea de a „proteja copilul față de posibilele interferențe ideologice sau biologice”, ca urmare a „noilor evoluții ideologice din Occident”.
Începând din luna mai 2020, în Ungaria era deja interzisă prin lege schimbarea sexului la starea civilă.
Ungaria nu a permis niciodată căsătoriile homosexuale, dar recunoaște totuși uniunile civile. Adoptarea de către un cuplu gay era posibilă până acum, dacă unul dintre parteneri se prezenta ca persoană singură.
LGBT interzis la adopții
Deși există excepții prin care celibatarii sau membrii de familie pot adopta copii, „regula principală este că doar cuplurile căsătorite pot adopta un copil, adică un bărbat și o femeie căsătoriți”, a scris ministrul Justiției, Judit Varga, în textul de argumentare a modificării.
Același amendament conține și alte prevederi, printre care reducerea celor șase tipuri de ordine juridică specială la numai trei: starea de război, starea de urgență și starea de pericol.
Starea de urgență se poate declara cu o majoritate de două treimi dintre membrii Parlamentului și se poate instaura dacă are loc o tentativă de răsturnare a ordinii constituționale sau declanșarea unei lovituri de stat, sau orice act ilegal care pune în pericol siguranța vieții ori a bunurilor ale unei mari părți a populației.
Preluare: Știrile Gorjului
Citind asemenea știri, poate înțelegem mai bine ce înseamnă ca Ungaria să aibă protectoratul Rusiei. Reactoarele nucleare din Paks sunt construite (încă nu s-au finalizat) de către ruși, spre exemplu. Și maghiarii s-au confruntat cu dominația sovietică, ca și noi de altfel, dar animozitățile trecutului nu-și au locul în prezentul actual atât de fluid, de nesigur, când e necesar să se ducă o politică pragmatică, să se creeze alianțe profitabile și să se numere, printre obiectivele majore ale conducerii fiecărei țări din fostul bloc socialist, păstrarea suveranității și integrității ei. Am observat cum Orban a soluționat ”criza” imigranților, cum a preluat conducerea împotriva otomanilor revigorați și a islamului. Aceasta este Ungaria istorică pentru oricine-i cunoaște cât de puțin istoria: o figură autoproclamată, parte a avangardei și, întotdeauna, parte a victimei eroice. Ungurii știu clar cum să traverseze astfel de timpuri dificile, sunt capabili să-și conserve fibra identitară. Una peste alta, Viktor Orban demonstrează că e-n măsură să folosească șiboletele istorice la fel de ușor ca și sloganurile. Bravo lui!