Deși în ultima perioadă, orașul Vaslui este rău famat și este ținta multor glume mai puțin amuzante și se încearcă asocierea județului cu unele acte de delicvență și violentă a unor cetățeni, acesta nu a fost mereu în această situație.
Un județ mic și sărac, am putea spune dacă analizăm condițiile sociale și economice, s-a dovedit a fi breaz și a oferi românilor personalități de seamă care au contribuit la evoluția României cum o cunoaștem acum. Unde am fi acum fără Alexandru Ioan Cuza, care a unit Moldova și Muntenia și a fost primul domnitor al Principatelor Unite, sau Dimitrie Cantemit, care a fost un mare cărturar, domnitor și unul dintre cei mai străluciti reprezentanți ai culturii românești.
– Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai culturii româneşti. Fiu al domnitorului Constantin Cantemir, s-a simţit mereu legat de ţinutul Fălciului din judeţul Vaslui, pe care l-a evocat adesea în scrierile sale
– Alexandru Ioan Cuza (1820–1873) s-a nãscut la Bârlad si a fost primul domnitor al Principatelor Unite, Moldova si Muntenia. Dupã studii la Paris, Cuza s-a întors în tarã si a îmbrãtisat cariera militarã, remarcându-se în evenimentele de la 1848 si în lupta pentru Unire. A fost ales Domnitor al Moldovei la 5 ianuarie 1859 si al Munteniei la 24 ianuarie 1859, sãvârsind astfel Unirea Principatelor printr-o dublã alegere. În aceastã calitate, a întreprins importante mãsuri pe plan intern: împroprietãrirea tãranilor, reorganizarea armatei, a administratiei, a învãtãmântului. S-a bucurat de o mare simpatie popularã, dar a fost silit sã abdice în urma unui complot. A murit în exil, la Heildelberg
.- Elena Cuza (1825-1902). Doamnă a României, soţia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. S-a născut la Soleşti, sat vasluian aflat în proprietatea familiei sale, ramură a cunoscutei familii boierești Rosetti
– Mihail Kogãlniceanu (1817–1891) Mare om politic, orator neîntrecut, istoric, scriitor. S-a nãscut la Iasi dar a petrecut mare parte a copilãriei sale la mosia pãrintilor din satul Râpi, din judetul Vaslui, sat care astãzi îi poartã numele. Cariera sa politicã s-a împletit cu cea literarã. A jucat un rol major în Unirea Principatelor, a fost prim-ministru în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, ministru de Externe (1877), ministru plenipotentiar al României la Paris, senator si deputat de Fãlciu. Pe lângã opere istorice a creat si prozã, a fost la un moment dat si director al Teatrului National din Iasi, alãturi de Vasile Alecsandri si Constantin Negruzzi
– Elena Farago (1878–1954) scriitoare născută la Bârlad. Creația sa este dominată de sentimente umaniste, de compasiune pentru suferințele altora. Dintre volumele sale, menționăm: «Șoapte din umbră», «Din taina vechilor răspântii», «Șoaptele amurgului». A scris un număr apreciabil de cărți pentru copii
– Vasile Pârvan (1882–1927) istoric, academician, născut în județul Bacău, și-a legat numele de Bârlad, adevărata sa patrie spirituală, locul unde s-au constituit premisele sale intelectuale. Interesul său pentru arheologie, istorie și filologie clasică s-a deșteptat tot aici, la liceul Codreanu. O parte din activitatea sa s-a desfășurat în Italia, unde a fost numit director al Școlii Române de la Roma. Membru al unor organisme internaționale, al unor societăți de istorie din Germania și Italia, a devenit, în 1913, la numai 31 de ani, membru plin al Academiei Române.
– Gheorghe Focşa (1903-1995) s-a născut la Şuletea, în judeţul Vaslui şi a urmat Liceul «Cuza-Vodă» din Huşi. Afost etnograf cu merite deosebite în fundamentarea teoretică şi realizările practice ale muzeografiei româneşti. Timp de 30 de ani a condus Muzeul Satului din Bucureşti
– Gheorghe Gheorghiu Dej (1901-1965) născut la Bârlad, om politic al epocii comuniste. A dus o susținută activitate în cadrul Partidului Comunist Român, începând din 1930. A fost închis în închisori și lagăre, de unde a evadat și a participat la organizarea loviturii de stat de la 23 august 1944. Ulterior, a devenit secretar general al Partidului Muncitoresc Român. Gheorghiu-Dej a ajuns treptat să ducă o luptă surdă și subterană pentru a obține o anumită independență față de URSS. Posibilă victimă a KGB, Gheorghe Gheorghiu-Dej se bucura la moartea sa, în 1965, de o relativă popularitate, în pofida crimelor săvârșite de regimul său. Succesorul său a fost Nicolae Ceaușescu
– Alexandru Philippide (1855-1933) lingvist, academician, născut la Bârlad într-o familie de vechi intelectuali
– Emil Racoviţă (1866-1947) biolog, academician, născut la Iaşi, a fost legat în permanenţă de satul Şorăneşti, din Vaslui, unde se afla moşia părinţilor săi de neam domnesc
– Dimitrie Bagdasar (1893-1946) medic, academician, originar din satul vasluian Roşieşti a studiat medicina la Bucureşti şi în SUA, unde s-a specializat în chirurgia sistemului nervos, punând bazele neurochirurgiei în România. A realizat una dintre primele operaţii din lume în acest domeniu, împreună cu academicianul Clerexe. Întors în ţară, s-a stabilit la Bucureşti, unde a creat o adevărată şcoală de neurochirurgie şi a făcut operaţii strălucite. A fost ministru al Sănătăţii, profesor universitar, autor de studii de specialitate, membru al Academiei Române. Nepoata sa, Maria, s-a căsătorit cu scriitorul american Saul Bellow, laureat al Premiului Nobel
– Theodor Rosetti (1837-1923) om politic, academician, licenţiat în drept, născut la Soleşti, din judeţul Vaslui, a fost fratele Elenei Cuza
– Valentin Silvestru (1924-1996) scriitor, născut la Rebricea, în judeţul Vaslui
– Constantin Tănase (1880-1945) actor, creatorul teatrului românesc de revistă, s-a născut la Vaslui
– Nicolae Toniţa (1886-1940) pictor, născut la Bârlad
Nicolae Malaxa (1884-1965) Născut la Huşi, Nicolae Malaxa este fondator al industriei nationale moderne din România. Studiile le-a facut la Iasi şi la Universitatea Politehnica din Karlsruhe, Germania, primind diploma de inginer. Malaxa a initiat şi implantat în Romania industriile: de aparataj pentru material rulant (1932-1943); motoare Diesel (1935); transmisii mecanice pentru automotoare, inclusiv sisteme de comanda (1936-1937); tuburi de otel fara sudura (1937 dupa procedeul Stiefel); locomotive Diesel pentru CFR (1938); aparatura optica (1938).
Pe lângă aceștia îi mai putem aminti pe Ștefan Procopiu, Victor Ioan Popa, Alexandru Vlahuță, Nicolae Milea Spătaru sau Ștefan Procopiu.
Ana Pauker? Corneliu Zelea Codreanu?