Personalități care s-au născut pe meleaguri vasluiene

1

Deși în ultima perioadă, orașul Vaslui este rău famat și este ținta multor glume mai puțin amuzante și se încearcă asocierea județului cu unele acte de delicvență și violentă a unor cetățeni, acesta nu a fost mereu în această situație.

Un județ mic și sărac, am putea spune dacă analizăm condițiile sociale și economice, s-a dovedit a fi breaz și a oferi românilor personalități de seamă care au contribuit la evoluția României cum o cunoaștem acum. Unde am fi acum fără Alexandru Ioan Cuza, care a unit Moldova și Muntenia și a fost primul domnitor al Principatelor Unite, sau Dimitrie Cantemit, care a fost un mare cărturar, domnitor și unul dintre cei mai străluciti reprezentanți ai culturii românești.

Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai culturii româneşti. Fiu al domnitorului Constantin Cantemir, s-a simţit mereu legat de ţinutul Fălciului din judeţul Vaslui, pe care l-a evocat adesea în scrierile sale

 Alexandru Ioan Cuza (1820–1873) s-a nãscut la Bârlad si a fost primul domnitor al Principatelor Unite, Moldova si Muntenia. Dupã studii la Paris, Cuza s-a întors în tarã si a îmbrãtisat cariera militarã, remarcându-se în evenimentele de la 1848 si în lupta pentru Unire. A fost ales Domnitor al Moldovei la 5 ianuarie 1859 si al Munteniei la 24 ianuarie 1859, sãvârsind astfel Unirea Principatelor printr-o dublã alegere. În aceastã calitate, a întreprins importante mãsuri pe plan intern: împroprietãrirea tãranilor, reorganizarea armatei, a administratiei, a învãtãmântului. S-a bucurat de o mare simpatie popularã, dar a fost silit sã abdice în urma unui complot. A murit în exil, la Heildelberg

.- Elena Cuza (1825-1902). Doamnă a României, soţia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. S-a născut la Soleşti, sat vasluian aflat în proprietatea familiei sale, ramură a cunoscutei familii boierești Rosetti

Mihail Kogãlniceanu (1817–1891) Mare om politic, orator neîntrecut, istoric, scriitor. S-a nãscut la Iasi dar a petrecut mare parte a copilãriei sale la mosia pãrintilor din satul Râpi, din judetul Vaslui, sat care astãzi îi poartã numele. Cariera sa politicã s-a împletit cu cea literarã. A jucat un rol major în Unirea Principatelor, a fost prim-ministru în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, ministru de Externe (1877), ministru plenipotentiar al României la Paris, senator si deputat de Fãlciu. Pe lângã opere istorice a creat si prozã, a fost la un moment dat si director al Teatrului National din Iasi, alãturi de Vasile Alecsandri si Constantin Negruzzi

Elena Farago (1878–1954) scriitoare născută la Bârlad. Creația sa este dominată de sentimente umaniste, de compasiune pentru suferințele altora. Dintre volumele sale, menționăm: «Șoapte din umbră», «Din taina vechilor răspântii», «Șoaptele amurgului». A scris un număr apreciabil de cărți pentru copii

Vasile Pârvan (1882–1927) istoric, academician, născut în județul Bacău, și-a legat numele de Bârlad, adevărata sa patrie spirituală, locul unde s-au constituit premisele sale intelectuale. Interesul său pentru arheologie, istorie și filologie clasică s-a deșteptat tot aici, la liceul Codreanu. O parte din activitatea sa s-a desfășurat în Italia, unde a fost numit director al Școlii Române de la Roma. Membru al unor organisme internaționale, al unor societăți de istorie din Germania și Italia, a devenit, în 1913, la numai 31 de ani, membru plin al Academiei Române.

Gheorghe Focşa (1903-1995) s-a născut la Şuletea, în judeţul Vaslui şi a urmat Liceul «Cuza-Vodă» din Huşi. Afost etnograf cu merite deosebite în fundamentarea teoretică şi realizările practice ale muzeografiei româneşti. Timp de 30 de ani a condus Muzeul Satului din Bucureşti

Gheorghe Gheorghiu-Dej Ana Pauker Vasile Luca Teohari Georgescu Valter Roman Vasile MarzaGheorghe Gheorghiu Dej (1901-1965) născut la Bârlad, om politic al epocii comuniste. A dus o susținută activitate în cadrul Partidului Comunist Român, începând din 1930. A fost închis în închisori și lagăre, de unde a evadat și a participat la organizarea loviturii de stat de la 23 august 1944. Ulterior, a devenit secretar general al Partidului Muncitoresc Român. Gheorghiu-Dej a ajuns treptat să ducă o luptă surdă și subterană pentru a obține o anumită independență față de URSS. Posibilă victimă a KGB, Gheorghe Gheorghiu-Dej se bucura la moartea sa, în 1965, de o relativă popularitate, în pofida crimelor săvârșite de regimul său. Succesorul său a fost Nicolae Ceaușescu

Alexandru Philippide (1855-1933) lingvist, academician, născut la Bârlad într-o familie de vechi intelectuali

Emil Racoviţă (1866-1947) biolog, academician, născut la Iaşi, a fost legat în permanenţă de satul Şorăneşti, din Vaslui, unde se afla moşia părinţilor săi de neam domnesc

Dimitrie Bagdasar (1893-1946) medic, academician, originar din satul vasluian Roşieşti a studiat medicina la Bucureşti şi în SUA, unde s-a specializat în chirurgia sistemului nervos, punând bazele neurochirurgiei în România. A realizat una dintre primele operaţii din lume în acest domeniu, împreună cu academicianul Clerexe. Întors în ţară, s-a stabilit la Bucureşti, unde a creat o adevărată şcoală de neurochirurgie şi a făcut operaţii strălucite. A fost ministru al Sănătăţii, profesor universitar, autor de studii de specialitate, membru al Academiei Române. Nepoata sa, Maria, s-a căsătorit cu scriitorul american Saul Bellow, laureat al Premiului Nobel

Theodor Rosetti (1837-1923) om politic, academician, licenţiat în drept, născut la Soleşti, din judeţul Vaslui, a fost fratele Elenei Cuza

Valentin Silvestru (1924-1996) scriitor, născut la Rebricea, în judeţul Vaslui

Constantin Tănase (1880-1945) actor, creatorul teatrului românesc de revistă, s-a născut la Vaslui

Nicolae Toniţa (1886-1940) pictor, născut la Bârlad

Nicolae Malaxa (1884-1965) Născut la Huşi, Nicolae Malaxa este fondator al industriei nationale moderne din România. Studiile le-a facut la Iasi şi la Universitatea Politehnica din Karlsruhe, Germania, primind diploma de inginer. Malaxa a initiat şi implantat în Romania industriile: de aparataj pentru material rulant (1932-1943); motoare Diesel (1935); transmisii mecanice pentru automotoare, inclusiv sisteme de comanda (1936-1937); tuburi de otel fara sudura (1937 dupa procedeul Stiefel); locomotive Diesel pentru CFR (1938); aparatura optica (1938).

Pe lângă aceștia îi mai putem aminti pe Ștefan Procopiu, Victor Ioan Popa, Alexandru Vlahuță, Nicolae Milea Spătaru sau Ștefan Procopiu.

Loading...
loading...

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.