America, o corabie în derivă

0

Dacă instanțele judecătorești nu i-au dat încă dreptate lui Donald Trump, se pare că viața începe să o facă.

Justiția, un teren minat al confruntărilor politice

Plecarea lui Donald Trump de la Casa Albă aduce democraților mai multe probleme decât s-ar fi așteptat. Noul președinte, Joe Biden, pare departe de a putea să le gestioneze.

28 de trilioane de dolari datoria națională a SUA

Între timp, PIB-ul SUA abia dacă a crescut cu 2% pe an, iar veniturile gospodăriilor au rămas stagnante de zeci de ani. Așa arată la ora actuală „economia sustenabilă” a Statelor Unite ale Americii, pusă acum la grea încercare de Joe Biden, prin suprimarea locurilor de muncă, distrugerea întreprinderilor mici, închiderea unor ramuri industriale, lockdown etc.

Națiunea americană este mai divizată decât a fost vreodată, establishmentul continuând să întrețină retorica belicoasă în presă, cenzura, atacurile împotriva tuturor celor care nu susțin linia ideologică a partidului și retorica „noii normalități” globaliste.

La sfârșitul lunii februarie 2021, un judecător a decis că ținutul Maricopa din Arizona trebuie să predea 2,1 milioane de voturi electorale de la alegerile prezidențiale din 3 noiembrie către Senatul statului Arizona, existând suspiciuni de fraudă, după cum a arătat echipa de avocați a lui Trump. În plus, Maricopa trebuie să permită accesul la echipamentele sale electorale pentru a se efectua – într-un final – auditul solicitat de apărarea fostului președinte.

Astfel de mărunte victorii sunt însă departe de a mai schimba ceva în privința rezultatului scrutinului prezidențial, dar în același timp, lichidează lacunele din sistemul electoral pe care s-a constituit frauda democraților. Nici ripostele juridice ale adversarilor nu sunt de ignorat!

Dominion Voting Systems îl dă în judecată pe CEO-ul MyPillow, Mike Lindell, pentru 1,3 miliarde de dolari. Acest fapt vine în urma altor procese ale Dominion împotriva avocaților lui Trump – Rudy Giuliani și Sidney Powell. Toți sunt acuzați că au mințit despre presupusa complicitate a companiei Dominion în utilizarea software-ului companiei de numărare a voturilor pentru a-l favoriza pe Joe Biden.

Proprietarii Dominion sunt îngrijorați de faptul că Lindell, Giuliani și Powell au produs prejudicii, spunând chestiuni care ar putea să îi afecteze financiar. Teoretic, Dominion este o companie privată, dar va trebui să demonstreze, ca în orice proces de defăimare, că Lindell, Giuliani și Powell au făcut declarații false, știind că acestea erau false. Dominion trebuie, de asemenea, să aducă dovezi că a suferit daune.

Apoi, Dominion nu ar trebui să poată acționa pe nimeni în judecată pentru defăimare, întrucât este o companie privată numai cu numele, în realitate fiind o agenție guvernamentală care oferă software de numărare a buletinelor de vot și servicii conexe. Singurii săi „clienți” sunt entități guvernamentale. Ca atare, veniturile Dominion provin de la bugetul de stat.

Migrație și recesiune

Dacă vorbim despre primele acțiuni ale administrației Biden, ceea ce dă fiori reci americanilor este, în primul rând, migrația ilegală și consecințele asupra economiei și vieții sociale în general. Merită analizate aici situațiile din California și din Texas.

Administrația Biden și-a propus reluarea politicilor de tip „open border”, adică admiterea pe teritoriul SUA a migranților ilegali care sosesc dinspre Mexic, sistând, totodată, lucrările la zidul construit de Donald Trump la granița sudică. Prima tranșă vizează deja 25.000 de migranți.

Între timp, cel mai populat stat federal al SUA, California, se confruntă cu probleme extreme, din cauza migrației și sărăciei.

Aproape jumătate din populația statului este compusă din oameni fără adăpost, concentrați, în special, în L.A. și San Francisco.

Timp de peste o sută de ani, California, a creionat viitorul Americii, în special prin cele două faimoase industrii americane, cea aerospațială și cinematografică. Acum, se mai adaugă telecomunicațiile, computerele și inteligența artificială, conduse din Silicon Valley. Din punct de vedere politic, California rămâne o citadelă liberală. Ea deține pârghii solide de control asupra democraților din Congres, prin intermediul președintelui Camerei, Nancy Pelosi, și cu ajutorul aliaților săi cheie, cum ar fi congresmanul Adam Schiff.

Cu toate acestea, California se află în plină criză cu un guvernator contestat și neajutorat, de a cărui imagine se leagă doar eternele incendii de vegetație.

Milioane de oameni s-au chinuit în valurile de căldură, fără a avea acces la aer condiționat, deoarece rețeaua electrică de stat s-a prăbușit în mod repetat, incapabilă să funcționeze la capacitatea necesară în momentele vitale.

Administrația Trump și-a făcut un titlu de glorie din deportarea a mii de membri ai MS 13. Cu toate acestea, președintele Biden s-a asigurat deja datorită ordinelor sale executive că vechile politici de frontieră deschisă să revină în actualitate, ceea ce va face ca MS 13 să cunoască din nou vremuri bune.

Los Angeles, cel mai mare oraș al statului, a devenit placă turnantă pentru crimele violente și pentru creșterea rapidă a organizației MS 13, etichetată ca o simplă „bandă” în rapoartele media, deși numără cca 10.000 de membri doar în California, cam de două ori mai mulți decât numărul ofițerilor de poliție de pe străzile din LA.

San Francisco este într-o stare și mai proastă.

Cele mai faimoase locații sunt în prezent inundate de oameni ai străzii, agresivi, insalubri, care își fac nevoile în public.

Până și liberalii care au votat și impus aceste politici pro-migrație, fug din California, deoarece valorile proprietăților se prăbușesc, iar taxele municipale devin zdrobitoare pentru clasa de mijloc.

Așadar, luând California drept exemplu, viitorul nu poate fi decât al unei societăți cu impozite uriașe, cu șomaj și sărăcie masivă, unde clasa de mijloc este anihilată, unde bande criminale, mai numeroase ca forțele de poliție, bântuie străzile în deplină impunitate, fiind puternic înarmate.

Dacă privim spre Texas, situația este la fel de dezarmantă. Când vremea rece a lovit statul Texas, cererea de energie a crescut dramatic. În același timp, aproximativ jumătate din turbinele eoliene pe care se bazează Texasul au înghețat, iar restul sistemului pur și simplu a cedat în fața creșterii masive de energie.

Milioane de texani au rămas fără curent electric și încălzire zile întregi.

Rețeaua electrică din Texas s-a aflat la „secunde și minute” distanță de un eșec catastrofal care ar fi putut lăsa texanii în întuneric luni întregi, au declarat oficialii de la Electric Reliability Council of Texas.

Apoi, temperaturile scăzute au provocat spargerea a mii de țevi din rețeaua de alimentare cu apă. Pagubele cauzate sunt de miliarde de dolari.

Un total de 797 sisteme de apă din Texas raportează în prezent probleme. Aproximativ 13,5 milioane de oameni se confruntă cu perturbări privind asigurarea apei.

Per total, aproximativ 7 milioane de locuitori ai statului locuiesc în zone în care li s-a ordonat să fiarbă apa și ar putea dura câteva luni până când serviciul va reveni complet la normal.

În Houston, oamenii care nu au apă în casele lor au fost nevoiți să stea la cozi, pentru a umple găleți la un hidrant public. Acestea sunt fleacuri!

Patru democrați din Texas, aleși în Camera Reprezentanților din Congres, Vicente Gonzalez din McAllen, Henry Cuellar din Laredo, Lizzie Pannill Fletcher din Houston și Marc Veasey din Fort Worth au cerut președintelui Biden să își anuleze ordinul executiv privind stoparea contractelor de închiriere a terenurilor și apelor aflate în proprietate federală pentru extracția de petrol și gaze, argumentând că interzicerea „leasingului energetic” ar elimina locurile de muncă, ar scădea produsul intern brut al țării, ar crește importurile de țiței din țări străine și ar elimina veniturile federale.

Nu este vorba doar despre extracția hidrocarburilor de pe teritoriul Texasului, ci și din Golful Mexic. Aceeași administrație Biden a trecut și pe lângă solicitarea celor care au rămas fără locuri de muncă odată cu renunțarea la proiectul Keystone XL pipeline cu Canada.

Actuala administrație pare mai preocupată de Acordul climatic de la Paris și „combaterea schimbărilor climatice”. Tot „schimbările climatice” și reducerea emisiilor de carbon constituie și miezul dezacordurilor cu fermierii.

După inundațiile ample din 2019 și seceta care a urmat, fermierii au avut deja de tras ponoase, dar vechea administrație Trump s-a îngrijit ca afacerile să rămână viabile. De notat vânzarea record de porumb către Japonia, mediată de fostul președinte, în urma refuzului chinezilor de a mai cumpăra recolta contractată în prealabil. La fel, tot el s-a îngrijit ca nici războaiele economice cu Mexic sau Canada să nu îi afecteze pe fermieri.

Acum, însă, fermierii s-au trezit că dincolo de fenomenele naturale și de posibilele războaie economice, mai au de înfruntat și războaie ideologice. Dintr-o dată, fermierul american s-a trezit în mijlocul cruciadei pentru reducerea emisiilor de carbon, fiind acuzat că este responsabil de poluarea planetei.

Fermierii, pe lângă munca efectivă, mai au acum de urmat „școli”, unde ar trebui să deprindă abilități legate de întreaga poveste cu schimbările climatice și necesitatea reducerii emisiilor de carbon. De asemenea, cum să devină „sustenabili”, ceea ce este extrem de diferit de „profitabili”.

În SUA, agricultura este „responsabilă” pentru mai mult de 10,5% din emisiile de gaze cu efect de seră care „încălzesc planeta”, conform estimărilor Agenției pentru Protecția Mediului.

Ca urmare, administrația Biden vrea acum să dirijeze 30 de miliarde de dolari în ajutoare agricole din partea Corporației de credit pentru mărfuri a USDA, pentru a-i plăti pe fermieri ca să implementeze „practici sustenabile” și să capteze carbonul în sol.

Indigo Ag, un start-up care susține practicile agricole regenerative, a declarat că o serie de corporații precum Barclays, JPMorgan Chase și Shopify s-au angajat să achiziționeze credite agricole de carbon care să ajute cultivatorii cu costuri de tranziție. „Să ajute”, este un eufemism în orice formă de afacere în care „ajutorul” vine de la corporații.

Venitul minim și împrumuturile pentru taxe de studii

Președintele Biden se opune unei „priorități” pe care o cer progresiștii, anume „iertarea” studenților de plata a 50.000 de dolari din împrumuturile federale pentru studii, prin ordin executiv.

Elisabeth Warren și liderul majorității Senatului, Chuck Schumer au protestat împotriva deciziei lui Biden, spunând că, dacă Obama și Trump au putut anula datorii prin ordin executiv, la fel poate face și actualul președinte.

Deocamdată, singura preocupare pe care o are acesta este să ridice nivelul salariului minim federal de la 7,25 dolari, la 15, deși multe state, inclusiv California, au cerințe mai mari.

Doi senatori democrați, Joe Manchin III din Virginia de Vest și Kyrsten Sinema din Arizona, au rezerve cu privire la includerea salariului minim de 15 USD în planul de redresare Covid, așa cum s-a preconizat.

Propunerea de a ridica treptat salariul minim la 15 dolari până în 2025 a declanșat o luptă acerbă de lobby, care a aliniat grupuri de afaceri puternice, precum Camera de Comerț a SUA, sindicatele muncitorilor și chiar asociații și coaliții pentru drepturile civile.

Oponenții măsurii, cum ar fi Federația Americană a Biroului Agricol și Asociația Internațională de Franciză, susțin că o creștere salarială importantă la nivel național ar împiedica redresarea economică prin stimularea închiderii afacerilor, prețuri mai mari pentru consumatori și creșterea șomajului.

Lanțurile de magazine alimentare sunt supuse presiunii, pentru a crește din nou salariul orar al angajaților, în timp ce municipalitățile impun ajutor continuu pentru muncitorii „din prima linie”, de aproape un an. Unele rețele de retail fac deja presiuni în sens invers, argumentând că cumpărătorii vor suporta costurile.

Directorii acestor companii spun că regulile pentru creșterea salariilor – în unele cazuri cu până la 5 dolari pe oră – vor crește cheltuielile cu aproximativ 30% în magazine și vor stoarce marjele de profit deja subțiri. Unele lanțuri, inclusiv Kroger Co., spun că fie vor închide unele magazine în zone cu noi obligații salariale, fie vor crește prețurile la alimente, fie au să renunțe la o parte din angajați.

Operatorii de supermarketuri au spus că închiderea magazinelor și modificările de preț sunt printre puținele opțiuni de control asupra costurilor, deoarece salariile reprezintă de obicei aproximativ jumătate sau mai mult din cheltuielile magazinelor.

Covidul și totalitarismul

Posesorii de arme de foc dețin cca. 300 de milioane de arme, dar 105 milioane de persoane posedă arme de asalt și încărcătoare de mare capacitate, pe care Joe Biden vrea acum să le scoată în afara legii.

Chiar și vânătorii au început să se teamă pentru armele lor, în timp ce muniția a devenit o raritate pe piața americană.

FBI a declarat în februarie 2021 că a procesat un număr record de 39,7 milioane de verificări în scopul achiziționării armelor de foc în 2020, care a depășit maximul anterior de 10 milioane.

Cca 8,5 milioane de americani au achiziționat prima lor armă de foc în 2020, potrivit Fundației Naționale pentru Tir Sportiv.

Cu toate acestea, populația nu vede cu ochi buni baricadarea administrației Biden în spatele unor garduri din sârmă ghimpată, cu 30.000 de militari ai Gărzii Naționale păzind o putere politică pe care mare parte a națiunii o consideră ilegitimă. Astfel, demersurile lui Biden privind confiscarea armelor capătă și mai mult sens, dar discuțiile despre legislația pe care actuala administrație se pregătește să o introducă e de abia la început și nu prevestește nimic bun.

Fosta consilieră a clanului Clinton, Naomi Wolf, a avertizat că SUA se transformă într-un stat polițienesc sub administrația Biden, întrucât blocările interminabile și restricțiile nu dau semne că vor fi ridicate.

„Tiranii autocrați la nivelul statului și acum la nivel național creează acest tip de fuziune a puterii corporative și a puterii guvernamentale, care este cu adevărat caracteristic fascismului totalismului din anii ’20”, a avertizat Wolf.

Educația în primejdie

Cca. 3 milioane de elevi au rămas fără educație timp de un an

„Milioane de elevi nu au mers fizic la școală de mai multe luni din cauza măsurilor care au urmărit stoparea răspândirii coronavirusului, situație care poate duce la daune permanente atât copiilor, cât și viitorului Americii”, scrie NY Times.

„Faptul incontestabil este că tocmai democrații – inclusiv cei care conduc Coasta de Vest, din California prin Oregon până la statul Washington – s-au aflat în fruntea uneia dintre cele mai grave lovituri date educației americanilor defavorizați din istorie”, relatează articolul.

Rezultatul imediat al politicilor democrate care se doreau în opoziție cu cele promovate de administrația Trump, subsumate conceptului altminteri fals „Nu ar trebui să ne lăsăm conduși de ideologie, ci de știință”, nu au dus decât la un mai mare abandon școlar și la mai puțină alfabetizare.

Criticii democrați ai actualei administrații văd însă „o creștere a decalajelor pe bază de rasă”! Altfel spus, nu reușesc să se distanțeze nici în prezent de încărcătura strict ideologică ce a generat problema. În rest, ei mai observă doar faptul că elevii bogați continuă să învețe în școlile private, în timp ce copiii săraci și-au pierdut până și interesul pentru a participa la cursurile online.

Administrația Biden impune testul Covid pentru pasageri, deși transportul aerian e la pământ

Secretarul transporturilor, Pete Buttigieg, a declarat că administrația președintelui Joe Biden discută cu Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor posibilitatea de a solicita teste negative pentru călătoriile aeriene interne.

CDC a anunțat măsuri similare pentru pasagerii internaționali care zboară către Statele Unite. Pasagerii care sosesc dintr-o țară străină trebuie să fie testați cu cel mult trei zile înainte de plecarea zborului lor. Un rezultat negativ al testului sau o documentație care arată recuperarea de la COVID-19 trebuie prezentată companiei aeriene înainte de a urca în zbor. Călătoriile aeriene continuă să funcționeze la un procent modest față de 2019, nereușind să ajungă nici măcar la jumătatea cifrelor de atunci.

Cu noile măsuri ce intră acum în vigoare, este evident că numărul pasagerilor se va reduce și mai consistent, ceea ce va genera pierderi și mai mari pentru companiile aeriene.

Politica externă, un uriaș semn de întrebare

Prima țintă a politicii externe a actualei administrații este renegocierea tratatului cu britanicii. Partea britanică s-a arătat deja iritată că administrația Biden dorește să redeschidă chestiuni ce păreau deja bătute în cuie în privința acordului post-Brexit negociat cu Trump.

A doua chestiune europeană este legată de conducta Nord Stream 2. Și aici, Casa Albă are de păstrat – pe de o parte – bunele relații cu Germania, negociind o înțelegere secundară ce ar permite continuarea construirii conductei, dar și cu Polonia și cu Ucraina, state care și-au exprimat deja dezacordul fățiș față de reluarea construirii conductei, odată cu venirea lui Biden.

Pe vremea administrației Trump, care avea interese comune cu Polonia în privința împiedicării accesului gazului rusesc în Europa, lucrările la conductă au fost sistate, asta și ca urmare a amenințărilor agresive formulate de secretarul de stat Mike Pompeo.

Diferența uriașă între cele două administrații este însă că Joe Biden are legături cu companiile rusești de gaze. Ceea ce s-a tradus prin faptul că administrația Biden a ales să se uite în altă parte până când Putin și Merkel reușesc să ajungă la o înțelegere în privința Nord Stream 2.

Astfel, cancelarul german Angela Merkel a consimțit bucuroasă să uite de Navalnîi, de Lukașenko, de Crimeea, de alte sancțiuni, acceptând inclusiv vaccinul rusesc Sputnik V pe teritoriul UE, pentru că Merkel are acum nevoie de gazul rusesc mai mult ca oricând. Suportul electoral al germanilor față de Merkel și față de coaliția ei se topește vizibil, de la o săptămână la alta, nemții, în număr tot mai mare, ieșind la proteste împotriva politicilor de lockdown.

Putin, pe de altă parte, nu și-a strangulat economia de dragul politicilor globaliste, ieșind din criza Covid întărit. Economia rusească nu a intrat deloc în recesiune, dimpotrivă! Șomajul a scăzut, salariile au crescut, vânzările se află la nivelul de dinaintea crizei Covid în Rusia.

Companiile europene, care sunt partenerii financiari ai Gazprom în proiectul gazoductului Nord Stream 2, vor aloca mai puține finanțări decât se aștepta. Vor lipsi aproximativ 600-650 milioane de euro din 4,75 miliarde euro, pe care Shell, Wintershall, Uniper, OMV și Engie le promiseseră. Informația a fost furnizată de Kommersant. Oricum, lucrările sunt aproape de final. De remarcat că Merkel a catalogat NordStream 2 drept un proiect comercial și nu unul politic.

Joe Biden a rămas în afara jocului, comentând că proiectul este nociv pentru Europa. Conductele de gaz vor avea capacitatea de a transporta 55 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc pe an către UE, timp de cel puțin 50 de ani. Dar, spune Merkel, dacă tehnologiile se vor modifica, Nord Stream 2 va fi capabil și să transporte hidrogen.

Deocamdată, Biden sau oricine s-ar afla la Casa Albă, nu poate decât să contemple modul în care Germania își rupe lanțurile și se distanțează de SUA. Mai mult, cum își întărește legăturile comerciale cu Rusia și, după cum am văzut deja, chiar și cu China.

Cel mai probabil, cu Donald Trump la Casa Albă, aceasta nu s-ar fi întâmplat. Așa însă, Merkel are toate cărțile și va juca propriul joc ce aduce un semnificativ ascendent Germaniei în fața SUA.

Odată cu discursul rostit la Conferința pentru Securitate de la Munchen, Biden a mai arătat însă că se plasează total în afara jocului, neavând nicio abilitate de a face politică internațională. Biden a calificat Rusia ca un potențial pericol pentru interesele NATO, care ar dori să submineze interesele transatlantice. Numai că, aceste interese încep să nu mai existe! NATO începe să fie perceput ca un soi de ospiciu. Cel puțin, președintele francez Emmanuel Macron susține că NATO se află în moarte cerebrală, continuând scenarii de pe vremea războiului rece.

Că veni vorba de războaie, același Joe Biden va trebui să decidă și ce va face cu trupele deja dislocate prin lume. Dincolo de o aproape imposibilă ieșire din Afganistan, căci termenul este luna mai 2021, deci având înainte o continuare a prezenței militare americane în zona Kabul, Joe Biden are a gestiona și o serie de alte jocuri la care e greu de crezut că ar putea face față.

Culturile de mac din Afganistan înseamnă, potrivit estimărilor, heroină în valoare de 80 de miliarde de dolari anual. Rămâne de văzut în ce măsură mai este interesată SUA să păzească aceste culturi sau să își retragă cei 2.500 de militari, antrenând și plecarea restului trupelor NATO dislocate.

SUA se mai confruntă cu China, un concurent egal, dar având de patru ori populația americană, de-a lungul teatrului indo-Pacific, incluzând mările din China de Est și China de Sud și strâmtoarea Taiwan.

Tot SUA i se opune și lui Vladimir Putin, al cărui arsenal strategic este comparabil cu al americanilor în Europa Centrală și de Est, dar Rusia reprezintă singura forță armată care poate să se măsoare de la egal la egal cu americanii, pe uscat, pe apă, sub apă, în aer sau chiar în spațiu.

SUA se află și în Orientul Mijlociu, sprijinind sunniții împotriva șiiților, încercând să strunească Iranul în Golful Persic. Și mai sunt trupele dislocate în Africa și strania alianță cu Macron în zona de nord a continentului.

A alege un parcurs invers decât cel al lui Donald Trump, de a părăsi toate aceste poziții, fără a pierde însă în plan economic, rămâne un deziderat greu de înfăptuit pentru un politician slab.

Un punct nevralgic rămâne Siria, unde Biden îi calcă pe urme lui Donald Trump. Încă din prima zi a mandatului Biden la Casa Albă, un convoi militar a intrat în Siria, dând semnalul clar că Joe Biden și cei care se află în spatele lui au interese serioase în zonă. Și nu legate de „energia verde”! Zilele următoare, afară de arsenalul transportat în zonă, afară de blindate și suport aviatic, au început să apară echipamentele logistice pe câmpul petrolier de la Conoco, unde a renăscut o bază militară americană.

Între timp, a avut loc bombardarea Siriei. Democrații vor însă codurile de lansare nucleară de la Biden. Se pare că președintele nu ar fi cerut permisiunea de a bombarda Siria de la vicepreședintele Kamala Harris. Eforturile sunt maxime pentru ca Harris să-l înlocuiască pe Biden în funcția de președinte al Statelor Unite. Principalul motiv este declinul cognitiv care îl afectează pe Joe Biden.

Revine Trump?

Cea mai consistentă surpriză o reprezintă însă politica națională a SUA. Cât timp Biden stă baricadat la Casa Albă, Donald Trump pare să se bucure de tot suportul pe care l-a avut și înainte. Cei 74 de milioane de votanți și trei sferturi din Partidul Republican îl văd în continuare lider.

El a înlocuit ideologia globalistă cu naționalismul. Și-a propus să reconstruiască baza de producție epuizată a Americii și să-i redea independența economică. Sub Trump, sloganul „America întâi” a ajuns să reprezinte o nouă politică externă în care aliații bogați ai SUA au fost puși să își asume mai mult din povara apărării comune.

Există, așadar, o agendă „trumpiană” specifică, devenind agenda mișcării conservatoare și a bazei de partid. La ora actuală, organizațiile republicane din statele federale sunt ticsite de persoane loiale lui Trump.

Deocamdată, Donald Trump pare să țină strâns partidul și vorbește deja despre o victorie în alegerile de anul viitor care să aducă majoritate republicană în ambele camere ale Congresului.

Dacă Trump va decide că merită să candideze în 2024, cu siguranță va fi nominalizarea republicanilor.

Demersurile juridice inițiate de echipa lui vor reuși până atunci să pună în discuție aspectele deja dezvăluite ale fraudelor electorale comise de democrați. Este improbabil ca din partea democraților să mai candideze Joe Biden, dar nu se știe nimic despre Kamala Harris.

Deocamdată, vicepreședintele nu a arătat că ar fi aptă de a lega lucrurile laolaltă, având o popularitate scăzută, chiar și în alegerile primare din partid, căzând în spatele unor contracandidați precum Bernie Sanders, Elisabeth Warren, Pete Buttigieg, ca să nu mai zicem de Joe Biden.

Preluare: qmagazine.ro / Autor: Ambrus Bela

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.