Până unde merge neșcolirea politicienilor și demnitarilor din România (II)

0

După mai bine de 30 de ani de la răsturnarea regimului totalitar, guvernarea și opoziția au ajuns pe mâna unor politicieni care au probleme serioase legate de școlarizare, din categoria Elena Ceaușescu, Emil Bobu, Tudor Postelnicu, Ana Mureșan și Alexandrina Găinușe, înalți nomenclaturiști comuniști care l-au dus la pierzanie pe președintele dictator Nicolae Ceaușescu și au facut mult rău românilor și României.

Un impostor în fruntea Agenției Naționale de Integritate

Cazul cel mai grav de impostură, mai grav decât al fostului ministru de interne Traian Igaș, este cel al lui Horia Georgescu, o beizadea de la poalele Tâmpei, carea a devenit secretar general al Agenției Naționale de Integritate în 2008 și președinte al acestei instituții în 2012, beneficiind de sprijinul neprecupetit al ex-președintelui Traian Băsescu și al fostului ministru de justiție Monica Luisa Macovei.

Pentru funcția de secretar general al Agenției Naționale de Integritate, a fost susținut și de ex-premierul liberal Călin Popescu Tăriceanu și de fostul ministru de justiție Tudor Chiuariu, căruia i-a fost consilier personal câteva luni. Pe parcurs a ajuns în relații apropiate, servindu-i cu obediență, prin executarea întocmai și la timp a comenzilor lor punitive, cu foștii șefi ai SRI, directorul George Maior și primul sau adjunct, generalul Florian Coldea, precum și cu președintele PSD, Victor Ponta, după ce acesta a devenit premier, fiind nelipsit de la partidele de tenis și de la zaiafeturile organizate în vilele de protocol sau conspirative ale SRI, unde primea, de obicei, sarcinele pe cine să execute.

Horia Georgescu susține în CV-ul sau că a urmat, în perioada 1995-2000, la fără frecvența, cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității Hyperion, o universitate particulară foarte contestată, care nu era acreditată în perioada respectivă și a fost calificată de mulți drept o fabrică de diplome. Georgescu a obținut însă licență în drept de-abia după 7 ani, în sesiunea iulie 2007, înainte de a se înscrie la selecția pentru funcția de secretar general al Agenției Naționale de Integritate, deși conform reglementărilor în vigoare examenul de licență trebuie susținut în maximum doi ani de la absolvirea unei facultăți. Pe de altă parte, a obținut licență în drept la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, Filiala Brașov, care era patronată de tatăl sau, Marian Georgescu, colonel în rezervă, fost comandant al Penitenciarului Codlea în timpul regimului comunist, care deținea funcția de președinte al Consiliului de administrație al filialei brașovene a Universității Cantemir.

Potrivit CV-ului, în perioada 1999-2003, Horia Georgescu a urmat, de dată această la zi, cursurile Facultății de Relații Internaționale din cadrul universității patronate de tatăl sau, la care a dobândit o licență în științe economice în sesiunea septembrie 2003.

Studiile superioare cu care se împăunează Horia Georgescu sunt incerte, nu numai pentru pentru faptul că a obținut licențele în drept și în științe economice la o universitate patronată de tatăl sau, dar și pentru că fratele său, Sorin Georgescu, a declarat, după arestarea pentru fapte de corupție a fostului președinte al Agenției Naționale de Integritate, în primăvară anului 2015, că nu are știință că acesta ar fi urmat și absolvit vreo facultate și că și-ar fi cumpărat adeverințele de absolvire și diplomele de licență. Cert este că în mai 2004, după nici opt luni de la obținerea licenței în științe economice, Horia Georgescu a fost angajat specialist economico-financiar la ditamai Parchetul Național Anticorupție (PNA), unde a activat până în 2007, în condițiile în care pentru angajarea pe un asemenea post trebuia să fii un reputat specialist, cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal sau informatic, și să ai o vechime de minimum 5 ani în specialitatea studiilor economice. Misterul acestei angajări a fost dezlegat după câțiva ani de fratele său, Sorin, care l-a denunțat că ar fi dat mită 18.000 de dolari unui procuror cu funcție din PNA, pentru a fi angajat pe acest post.

Impostorul dâmbovițean, cât pe ce să ajungă comisar european sau ministru de justiție

Și mai grav este modul în care Horia Georgescu a fost desemnat secretar general al Agenției Naționale de Integritate, în aprilie 2008, la niciun an după obținerea licenței în drept și fără să fi exercitat vreo profesie juridică, nici măcar pe cea de consilier juridic. Promovarea lui Georgescu în această funcție a fost făcută în baza unei adeverințe false emise de primul președinte al Agenției Naționale de Integritate, procurorul Cătălin Macovei, rudă prin alianță cu ex-ministresă Monica Luisa Macovei, în care era consemnat că avea studii juridice și o vechime de 5 ani în specialitatea studiilor. După numai o zi, deci cu o grabă suspectă, în baza acestei adeverințe false, Georgescu a primit avizul necesar de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, fără că această instituție să fi efectuat minime verificări asupra realității actelor de studii și de angajare ale preopinentului. Am formulat o interpelare parlamentară și o sesizare penală pe această tema, dar la prima nu am primit răspuns, iar a doua a fost tergiversată și mușamalizată prin clasare. Mai mult, în aprilie 2012, în timpul ultimului guvern portocaliu, condus efemer de Mihai Răzvan Ungureanu, Georgescu a fost promovat președinte al Agenției Naționale de Integritate, deși nu avea nici atunci 5 ani vechime în specialitate studiilor juridice. Ulterior, am sesizat că Georgescu se află în stare de incompatibilitate în perioada în care a deținut funcții de conducere la Agenția Națională de Integritate, dovedind că era înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului ca administrator al unei societăți comerciale (SC Outlook SRL Brașov) din 1999 până în 2013, dar nu s-a făcut nimic nici sub acest aspect, datorită protecției de care beneficia la cele mai înalte nivele interne și externe.

Culmea ironiei este că, după câțiva ani, grație funcțiilor și aurei justițiare câștigate la Agenția Națională de Integritate prin falsuri, șarlatanii, favoritisme și abuzuri crase, impostorul Horia Georgescu era cât pe ce să ajungă comisar european pe justiție la Bruxelles sau ministru de justiție la București. Mai exact, după alegerile europarlamentare din 2014, președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, în urmă unei consultări cu directorul SRI, George Maior, devenit între timp principalul înger păzitor al lui Georgescu, l-au pus pe lista scurtă pentru Comisia Europeană de la Bruxelles, pentru funcția de comisar pentru justiție sau, subsidiar, pentru funcția de comisar pentru afaceri instituționale. Impostorul de la București a ratat numirea într-una din aceste funcții întrucât noul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a dorit creșterea numărului femeilor în rândul comisarilor europeni, astfel că a avut câștig de cauză din partea României europarlamentarul Corina Crețu, care a fost desemnată comisar pentru politică regională.

Tot în 2014, an cu alegeri prezidențiale, premierul Victor Ponta și directorul SRI, George Maior, i-au promis că va fi desemnat ministru de justiție în guvernul ce va fi constituit după ce Ponta va fi ales președintele României și-l va desemna premier pe Maior. De dată această a ratat pentru că Ponta a pierdut în turul doi în față actualului președinte Klaus Iohannis și visele celor trei amici de rele și păhărele.

În anul următor, Maior a fost demis din funcția de director al SRI, Georgescu a fost arestat pentru fapte de corupție legate de perioada în care a activat în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, iar Ponta a trebuit să demisioneze din funcțiile de președinte al PSD și de premier al României.

Un caz școală

Deosebit de grav este și faptul că un astfel de impostor a fost ridicat în slăvi de nenumărate ori de fostul ambasador american la București, Mark Gittestein (2009-2012), care i-a elogiat permanent, inclusiv prin acordarea de medalii, și pe generalul repetent Florian Coldea, șeful operativ al SRI, și pe procurorul general din perioada respectivă, Laura Codruța Kovesi, o mediocritate ca student și ca procuror, care a fost promovată în fruntea Parchetului General pe baza de proptele politice și daruri manuale. Gittenstein a mers până acolo încât a aranjat ca Georgescu să fie primit la Washington, cu mari onoruri, atât la Departamentul Justiției, cât și la Departamentul de Stat, prezentându-l drept un campion și un model al luptei pentru integritate din România și din Europa de Est. Să fi fost sau să se fi păcălit și principalul nostru partener strategic ori tocmai acest partener a inoculat și a implementat în țara noastră, după 2004, principiul nulitatilor controlabile (citește și santajabile), după experimente de acest gen în țări bananiere din America Latină, Asia și Africa.

Horia Georgescu constituie un caz școală de promovare a imposturii, sub toate aspectele. Nici măcar Ceaușescu nu a promovat impostura de o asemenea manieră și la un astfel de nivel. De exemplu, pe foștii miniștri de interne Emil Bobu și Tudor Postelnicu, care aveau 5 clase în realitate, iar unul avea profesia de sculer-matrițer și celălalt de strungar, i-a promovat doar pe plan intern, nu și la export. În final, reiterăm că principalii vinovați pentru promovarea și menținerea în funcții a unui impostor că Horia Georgescu sunt fostul președinte Traian Băsescu, foștii premieri Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ponta, foștii miniștri de justiție Monica Luisa Macovei și Tudor Chiuariu, precum și fostul director al SRI, George Maior (care se și crede un intelectual de elită, cu origini în Școală Ardeleană). Rușine să le fie pe vecie!

Preluare: cotidianul.ro / Autor: Valer Marian


 

Citește și:

Până unde merge neșcolirea politicienilor și demnitarilor din România (I)

Promovarea unor politicieni și demnitari incompetenți, cu probleme de școlarizare, cu studii superioare incerte sau superficiale, urmate de regulă la fără frecvență sau la universități particulare obscure și contestate, în baza principiului nulităților controlabile, că să nu zicem șantajabile, a devenit evidentă și pregnană în timpul celor două mandate prezidenţiale ale lui Traian Băsescu, care a lansat, cu mare tam-tam, sloganul nașterii unei noi clase politice pe eşichierul autohton (Citește mai departe…)

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.