68% din populaţiile de vertebrate din fauna sălbatică au dispărut în ultimii 50 de ani. Este concluzia Raportului Planeta Vie 2020 publicat în luna septembrie 2020 de World Wide Fund for Nature (WWF).
Cauzele sunt defrişările, agricultura nesustenabilă şi comerţul ilegal cu animale sălbatice care contribuie inclusiv la răspândirea virusurilor.
WWF solicită acţiuni urgente pentru a inversa tendinţa de pierdere a biodiversităţii până în 2030, punând capăt distrugerii habitatelor naturale şi îmbunătăţind sistemul alimentar. Potrivit raportului, populaţiile globale de mamifere, păsări, amfibieni, reptile şi peşti au suferit, în medie, un declin de două treimi, în mai puţin de jumătate de secol, din cauza aceloraşi factori care au contribuit la apariţia bolilor zoonotice.
Indicele Planeta Vie, furnizat de Societatea Zoologică din Londra, arată că aceiaşi factori despre care se crede că măresc vulnerabilitatea planetei la pandemii sunt şi unii dintre factorii determinanţi din spatele scăderii medii de 68% a populaţiilor globale de specii de vertebrate între 1970 şi 2016.
„Raportul Planeta Vie 2020 subliniază modul în care distrugerea accelerată a naturii de către oameni are efecte catastrofale nu numai asupra populaţiilor sălbatice, ci şi asupra sănătăţii umane şi a tuturor aspectelor vieţii noastre”, a declarat Marco Lambertini, director general WWF International.
Raportul Planeta Vie 2020 apare la fiecare doi ani, începând cu 1998, şi prezintă o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra planetei, urmărind tendinţele abundenţei globale a faunei sălbatice.
Raportul include contribuţiile a peste 125 de experţi din întreaga lume.
Raportul a urmărit aproape 21.000 de populaţii a peste 4.000 de specii de vertebrate între 1970 şi 2016.
Printre speciile pe cale de dispariţie incluse în raport se numără gorila de câmpie de vest, specie care a înregistrat un declin estimativ de 87% între 1994 şi 2015, în Parcul Naţional Kahuzi-Biega, Republica Democrată Congo, în principal din cauza vânătorii ilegale.
Un alt exemplu şi mai dramatic este cazul papagalului gri african: în sud-vestul Ghanei, populaţia a scăzut cu până la 99% între 1992 şi 2014 din cauza capcanelor folosite pentru comerţul cu păsări sălbatice şi din cauza pierderii habitatului.
Studiul mai arată că populaţiile de animale sălbatice de apă dulce au suferit un declin de 84% – cel mai puternic declin mediu al populaţiei din orice biom, echivalent cu 4% pe an, din 1970.
Un exemplu este populaţia reproducătoare a sturionului chinez din râul Yangtze din China, care a scăzut cu 97% între 1982 şi 2015 din cauza barajelor apărute pe căile sale de migraţie.
„Este timpul să răspundem la mesajul de salvare pe care ni-l trimite natura. Nu doar pentru a asigura diversitatea uimitoare a vieții pe Pământ, pe care o iubim și față de care avem o datorie morală să coexistăm, ci și pentru că viitorul a circa 8 miliarde de oameni depinde de aceasta.
Un viitor mai bun începe cu deciziile pe care guvernele, companiile și oamenii din întreaga lume le iau astăzi. Liderii mondiali trebuie să ia măsuri urgente pentru a proteja și reface natura, și pentru a îi recunoaște rolul ca bază pentru o societate sănătoasă și o economie înfloritoare.
Este timpul ca lumea să convină asupra unui nou acord pentru natură și oameni. Aderând la un Legâmânt pentru Pământ, cu toții trebuie să-și ia angajamentul de a opri și inversa pierderea naturii până în 2030. Un angajament de a construi o societate neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon și care prețuiește natura. Aceasta este cea mai bună garanție, pe termen lung, pentru sănătatea umană și mijloacele de trai, precum și pentru a asigura un viitor sigur copiilor noștri” – Marco Lambertini, director general WWF International.
Din Raportul Planeta Vie 2020:
„8 MILIARDE DE MOTIVE PENTRU A PROTEJA NATURA
Pe măsură ce lumea își revine din cel mai mare șoc, cea mai profundă schimbare ce a avut loc în viețile tuturor, la nivel global, Raportul Planeta Vie din acest an oferă dovezi fără echivoc că natura se dezlănțuie și că planeta noastră ne trimite semnele de alarmă. Distrugerea naturii de către umanitate are efecte catastrofale nu numai asupra populațiilor de specii sălbatice, ci și asupra sănătății umane și a tuturor aspectelor vieții noastre.
Este nevoie urgent de o schimbare culturală și sistemică profundă, una pe care civilizația noastră nu a reușit să o adopte: o tranziție către o societate și un sistem economic care prețuiește natura. Trebuie să ne reechilibrăm relația cu planeta pentru a proteja uimitoarea diversitate a vieții pe Pământ și pentru a avea o societate dreaptă, sănătoasă și prosperă – și în cele din urmă pentru a ne asigura propria supraviețuire.
Natura scade la nivel global într-un ritm fără precedent în ultimele milioane de ani. Modul în care producem și consumăm hrana și energia, precum și importanța scăzută pe care actualul model economic o acordă mediului au împins lumea naturală la limită. COVID-19 este o manifestare clară a relației noastre disfuncționale cu natura și evidențiază legătura profundă dintre sănătatea oamenilor și a planetei.
Este timpul să răspundem la mesajul de salvare pe care ni-l trimite natura. Nu doar pentru a asigura diversitatea uimitoare a vieții pe Pământ, pe care o iubim și față de care avem o datorie morală să coexistăm, ci și pentru că viitorul a circa 8 miliarde de oameni depinde de aceasta.
Un viitor mai bun începe cu deciziile pe care guvernele, companiile și oamenii din întreaga lume le iau astăzi. Liderii mondiali trebuie să ia măsuri urgente pentru a proteja și reface natura, și pentru a îi recunoaște rolul naturii ca bază pentru o societate sănătoasă și o economie înfloritoare.
Este timpul ca lumea să convină asupra unui nou acord pentru natură și oameni. Aderând la un Legâmânt pentru Pământ, cu toții trebuie să ne luăm angajamentul de a opri și inversa pierderea naturii până în 2030. Un angajament de a construi o societate neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon și care prețuiește natura. Aceasta este cea mai bună garanție, pe termen lung, pentru sănătatea umană și mijloacele de trai, precum și pentru a le asigura un viitor sigur copiilor noștri.
SOS NATURA
Biodiversitatea, așa cum o știm astăzi, este fundamentală pentru viața umană pe Pământ și – dovezile sunt clare – este distrusă de noi într-un ritm fără precedent în istorie
Începând cu revoluția industrială, activitățile umane au distrus tot mai mult și au degradat pădurile, pajiștile, zonele umede și alte ecosisteme importante, amenințând bunăstarea oamenilor. 75% din suprafața terestră neacoperită de gheață a Terrei a fost deja semnificativ alterată, majoritatea oceanelor sunt poluate, iar peste 85% din suprafețele ocupate de zone umede au fost pierdute.
Cea mai importantă cauză directă pentru pierderea biodiversității în ecosistemele terestre din ultimele decenii a fost schimbarea utilizării terenului, în principal conversia habitatelor naturale neatinse în sisteme agricole; majoritatea oceanelor au fost supraexploatate piscicol. La nivel global, schimbările climatice nu au constituit cel mai important factor de pierdere a biodiversității până acum, dar în deceniile care vin se preconizează că vor deveni la fel de importante sau mai importante decât celelalte cauze.
Pierderea biodiversității nu este doar o problemă de mediu, ci și o problemă de dezvoltare economică, de securitate globală, precum și o problemă etică și morală. Este și o chestiune de autoconservare. Biodiversitatea joacă un rol critic în furnizarea hranei, fibrelor, apei, energiei, medicamentelor și altor materiale genetice; de asemenea, este esențială pentru reglarea climei, calității apei, pentru combaterea poluării, pentru polenizare, controlul inundațiilor și a creșterii nivelului apei în urma furtunilor. În plus, natura stă la baza tuturor dimensiunilor sănătății umane și contribuie pe planuri nemateriale – inspirație și învățare, experiențe fizice și psihologice și formarea identităților noastre – care sunt centrale pentru calitatea vieții și integritatea culturală.
Bunăstarea umană depinde de sănătatea naturii
Sistemul nostru economic este dependent de natură și numai dacă recunoaștem această realitate și acționăm în consecință putem să protejăm și să sporim biodiversitatea și să ne îmbunătățim prosperitatea noastră economică.
Natura ne trimite un mesaj prin COVID-19. Este ca un semnal SOS pentru întreprinderea umană, punând accentul pe nevoia de a trăi în „spațiul de operare sigur” al planetei. Consecințele cu privire la mediu, sănătate și economie ale nerespectării acestuia sunt dezastruoase.
Acum mai mult ca niciodată, progresele tehnologice ne permit să ascultăm astfel de mesaje și să înțelegem mai bine lumea naturală. Putem estima valoarea „capitalului natural” – stocul planetei de resurse naturale regenerabile și neregenerabile, cum ar fi plantele, solurile și mineralele – alături de valorile capitalului produs și a capitalului uman – de exemplu, drumuri și abilități – care formează împreună o măsură a adevăratei bogății a unei țări.
Datele din Programul Națiunilor Unite pentru Mediu arată că, per persoană, stocul nostru global de capital natural a scăzut cu aproape 40% de la începutul anilor 1990, în timp ce capitalul produs s-a dublat, iar capitalul uman a crescut cu 13%.
Dar prea puțini dintre factorii noștri de decizie din domeniul economiei și finanțelor știu să interpreteze ceea ce auzim sau, chiar mai rău, aleg să nu asculte deloc. O problemă esențială este neconcordanța dintre „gramatica economică” artificială care conduce politicile publice și private și „sintaxa naturii” care determină modul în care funcționează lumea reală.
Rezultatul este că pierdem mesajul.
Deci, dacă limbajul economic ne dezamăgește, cum și unde începem să găsim răspunsuri mai bune? Spre deosebire de modelele standard de creștere și dezvoltare economică, plasarea noastră și a economiilor noastre integrate în natură ne ajută să acceptăm că prosperitatea noastră este în cele din urmă delimitată de cea a planetei noastre. Acest nou limbaj este necesar peste tot, din sălile de clasă, până în sălile de consiliu, și de la consiliile locale, până la departamentele guvernamentale naționale. Are implicații profunde pentru ceea ce înțelegem prin creștere economică durabilă, contribuind la îndrumarea liderilor noștri spre luarea unor decizii mai bune care ne oferă, nouă și generațiilor viitoare, vieți mai sănătoase, mai verzi, mai fericite, pe care tot mai mulți dintre noi spunem că le dorim.
De acum înainte, protejarea și îmbunătățirea mediului nostru trebuie să fie centrale modului în care obținem prosperitatea economică. Sistemul nostru economic este dependent de natură și numai dacă recunoaștem această realitate și acționăm în consecință putem să protejăm și să sporim biodiversitatea și să ne îmbunătățim prosperitatea noastră economică.
CALEA DE URMAT
Știm că prezentul Raport WWF Planeta Vie 2020 apare într-o perioadă dificilă. Dar mesajul-cheie al raportului este același de zeci de ani: natura – sistemul nostru de susținere a vieții – se află într-un declin în ritm uluitor. Știm că sănătatea oamenilor și a planetei noastre depind din ce în ce mai mult una de cealaltă; incendiile forestiere devastatoare din ultimul an și pandemia COVID-19 ne arată clar acest lucru.
Modelarea Bending the Curve ne spune că, odată cu schimbarea transformativă, putem schimba tendința de pierdere a biodiversității. Este ușor să vorbim despre schimbare, dar cum o vom transforma noi în realitate, trăind în societatea noastră complexă, extrem de conectată, de modernă? Știm că va fi nevoie de un efort global, colectiv; că eforturile sporite de conservare sunt esențiale, alături de schimbări în modul în care producem și consumăm hrana și energia. Cetățenii, guvernele și liderii de afaceri din întreaga lume vor trebui să își unească forțele pentru schimbare, într-o mișcare mai amplă și mai ambițioasă ca niciodată.
Vrem să faceți parte din această mișcare. Pentru idei și inspirație, vă invităm să explorați suplimentul nostru Voices for a Living Planet (Voci pentru o Planetă Vie). Am invitat oameni deosebiți dintr-o serie de domenii din mai multe țări să-și împărtășească opiniile despre cum putem să avem o planetă sănătoasă pentru oameni și natură”.
Oamenii de știință deja creează spații de conservare pentru protecția anumitor specii de plante și animale, încercându-se astfel adaptarea la un nou habitat. Dorindu-se exterminarea oamenilor, nu-i de mirare că lanțurile sunt întrerupte. De altfel, corporațiile obțin profit inclusiv din poluare, dar asemenea subiecte sunt destul de camuflate, de cosmetizate atât față de public, cât și față de organismele internaționale de mediu neguvernamentale. ONU a discutat la rându-i implementarea unei burse globale a drepturilor de poluare. În Nigeria spre exemplu, tăierea pădurilor ca urmare a exploatărilor miniere aurifere a condus la înmulțirea extremă a șobolanilor, prin intermediul cărora s-a transmis una dintre cele mai înspăimântătoare maladii: febra Lassa. Din păcate, n-am învățat să ne apărăm de cei care vor să ne distrugă planeta, iar în momentul de față omul de abia luptă pentru supraviețuirea sa, fără să mai conștientizeze și alte pericole din juru-i, cum ar fi acelea că prin suprimarea unei singure verigi a naturii, nelăsându-i spațiul necesar de regenerare, făptura vie poate dispărea concomitent cu acel element de legătură.