95% din consumatorii din mediul urban consumă carne cel puțin o dată pe săptămâna si doar 1% declară ca nu consuma niciodată carne, iar 39% dintre ei și-au redus consumul în ultimele 12 luni, arată un studiu Nielsen.
Pandemia C-19 a declanșat numeroase schimbări, printre care și o migrație a obiceiurilor de consum către ecosistemul casei. În vara lui 2020, 77% dintre românii din mediul urban declarau într-un alt studiu (Impactul Covid asupra consumatorilor români) că intenționează să gătească mai mult, că formă de adaptare la situația economică vulnerabilizata de pandemie. Tot atunci era evidențiat un apetit ridicat către produse de origine românească (79%), în special în categoria mâncare.
Cum stau lucrurile acum în categoria carne proaspătă și procesată, după acest an pandemic? La studiul NielsenIQ «Consumatorul român de carne și mezeluri» au răspuns 1.000 de români din mediul urban, cu vârstă cuprinsă între 18-59 de ani.
92% dintre consumatorii de carne consumă carne de două ori pe săptămână
92% dintre consumatorii de carne consumă carne de două ori pe săptămână, cel puțin.
Cu toate acestea, nu sunt puțini nici cei care susțin că și-au redus consumul de carne în ultimul an (39%).
„Dacă ne uităm în meniul consumat în ultimele 4 săptămâni, descoperim că tinerii de până în 24 de ani consumă în măsură mai mare decât celelalte categorii de vârstă mezeluri vegetale sau înlocuitori de carne – și asta nu ca opțiune pentru a posti. Este posibil că acest lucru să ne semnalizeze un trend pe care producătorii de carne l-ar putea capitaliza pentru a nu pierde legătura, pe termen mediu și lung, cu acești potențiali consumatori”, declară Vasi Dragomir, Consumer & Shopper Insights Leader, NielsenIQ România
9 din 10 români cumpără carne cel puțin o dată pe săptămâna
Tot din studiu aflăm că 36% dintre respondenți susțin că țin post din când în când, iar 61% dintre aceștia au în vedere produse din carne vegetală pentru perioadele de post..
9 din 10 români cumpără carne cel puțin o dată pe săptămână. Tinerii cumpără carne cu o frecvență mai mare comparativ cu cei mai în vârstă. La cea mai recentă achiziție, 87 % dintre cumpărătorii de carne declară că au cumpărat carne neprocesată, în timp ce 36% au au optat pentru mezeluri.
Diferența dintre cele două categorii de carne este mai vizibilă în rândul celor mai în vârstă (45-59 de ani). 91% dintre aceștia au optat pentru carne neprocesată la ultima cumpărătură, pe când doar 33% pentru mezeluri.
Preferințele față de tipul de carne variază în funcție de vârstă
Preferințele față de tipul de carne variază tot în funcție de vârstă. Există o probabilitate mai mare ca cei tineri să cumpere carne din pui (79% dintre cumpărătorii de 18- 24 de ani) în timp ce categoria celor mai în vârstă să aleagă mai des carne de porc (72% dintre cumpărătorii de 45-59 de ani).
În ceea ce privește capacitatea de a influența alegerea magazinului, carnea neprocesată este în top, 67% dintre cumpărători spunând că acest tip de carne a contat cel mai mult pentru alegerea magazinului unde să meargă la cumpărături. Carnea gătită în casă este consumată cel mai des (75%) și pare că ocupă un loc central în meniul zilnic al românilor. Originea locală inspiră calitate ridicată în categoria “food”, în general, și în legătură cu carnea în special.
Studiul s-a desfășurat online, în perioada octombrie- noiembrie 2020. Eșantionul cuprinde 1.000 de respondenți, utilizatori de internet, din mediul urban.
Dacă românii ar ține toate posturile de peste an și ar avea nu numai credință adevărată dar și duhovnici care să-i povățuiască, atunci ar ști că trebuie consumată carne cât mai rar, spre deloc. Din moment ce, din cadrul studiului relatat mai sus reiese că de 2 ori pe săptămână se gătește carne, pesemne că și Dumnezeu se învrednicește tot de 2 ori pe săptămână să-i asculte. Orice preot autentic, nu neapărat înainte văzător, dar chiar dintre acei aflați în slujba lui Dumnezeu și care au păstrat nealterată învățătura despre Taina Preoției, i-ar povățui pe credincioși că produsele din carne precum și carnea simplă, neprocesată, întăresc duhurile necurate din om.
Pe de altă parte, Pitagora spunea acum aproximativ 2500 de ani: „Doar hrana vie și proaspătă îi poate permite omului să rămână sănătos, să simtă adevărul și să fie fericit”. Carnea nu reprezintă nici pe departe hrană vie, pentru că nu germinează. Personal, de când mă știu, sunt adepta unei alimentații lacto-vegetariene din care am exclus aproape complet carnea. Spun aproape, deoarece sunt mare consumatoare de pește proaspăt și nu numai în zilele de post, în care există dezlegare. Iar fileul de șalău cu sos Meuniere, spre exemplu, pe care-l prefer comparativ cu alte meniuri din pește, mi-l pot pregăti acasă fără probleme. Nu-mi cad mâinile și nici restaurantele nu se numără printre favorite, ca să „mă abonez” la frecventarea lor!
N-ar trebui să lipsească din consumul zilnic al fiecăruia fructele, oleaginoasele, cerealele, legumele și mierea, deoarece omul NU este carnivor prin natura sa.
Într-altă ordine de idei, în timpul WWI când a avut loc blocada Danemarcei, danezii s-au hrănit numai cu cereale, legume, fructe, miere și produse lactate. Efectele extraordinare ale acestui „regim” (au fost totuși constrânși să înlocuiască consumul de carne, de aceea am folosit ghilimelele) s-au constat la nivelul întregii populații, evidențiindu-se printr-o sănătate mult mai bună și printr-o scădere netă a ratei mortalității. O experiență similară s-a produs în WWII în Norvegia, când s-a observat o scădere semnificativă a bolilor cardiovasculare.
Ca o concluzie, sistemul de alimentație bazat pe produse vegetale, care exclude carnea, permițând unele alimente de origine animală (ouă, lactate, miere) poate fi justificat medical, biologic, psihic, mental și spiritual. NU există nici un argument împotriva lui! Așadar, carne deloc, fără cafea și fără tutun (cafeaua poate fi înlocuite cu ceai Darjeeling), se acceptă totuși din când în când (dar fără excese!) câte un pahar de vin Chateauneuf-du-Pape sau din domeniile Coroanei- Segarcea (cu o compoziție a soiurilor- simfonie) și curând se vor remarca progrese tot mai mari în domeniul sănătății. Inclusiv la portofel.