Situația este gravă – Viktor Orban a avut dreptate

0

Protestele antiisraeliene din Europa din ultimele zile sunt ultimele evenimente care arată că Viktor Orban a avut dreptate. În 2015, la apogeul crizei migrației din UE, premierul Ungariei era citat de The New York Times cu următoarele afirmații: „Cei care vin acum sunt crescuți în altă religie, reprezintă o cultură radical diferită. Cei mai mulți dintre ei nu sunt creștini, sunt musulmani. Este un aspect important, pentru că Europa are rădăcini creștine”. Atunci, președintele Consiliului European, Donald Tusk, i-a răspuns: „Pentru mine, creștinismul în viața publică și socială înseamnă o obligație față de frații noștri aflați la nevoie”. Replica lui Orban: „Obligația noastră creștină este să nu creăm iluzii”. „Nu vrem să criticăm Franța, Belgia și alte țări. Cred că fiecare țară are dreptul să decidă dacă primește sau nu un număr mare de musulmani. Daca vor să trăiască împreună cu ei, să o facă. Noi nu vrem și cred că avem dreptul de a decide să nu primim un număr mare de imigranți musulmani. Nu vrem să ne asumăm consecințele pe care le vedem în alte țări și nu văd de ce altcineva trebuie să creeze tipare de viață în Ungaria pe care noi nu ni le dorim”, a spus Viktor Orban.

Au trecut circa șase ani de la aceste declarații. Ce vedem pe străzile din Franța, Germania, Austria? O arată un articol publicat pe site-ul lui Bari Weiss, jurnalistă „epurată” de progresiștii din redacția The New York Times: proteste anti-semite în mai toate capitalele din vestul Europei, un rabin spitalizat la Londra, după ce a fost bătut crunt.

Tot mai mulți dintre urmașii imigranților din Franța și dintre cei nou veniți disprețuiesc Franța și cultura franceză, însă vor să trăiască în Franța și să se bucure de beneficiile asigurate de un stat modern al bunăstării. Pe acest fond a apărut scrisoarea în care zeci de generali în retragere din Franța avertizează că poate izbucni un război civil”.

Situația este gravă. După ce a avut mai multe discuții cu ziariști din Franta, Rod Dreher, de la The American Conservative, consideră că nu  este vorba despre un potențial război civil, ci despre o perioadă lungă de lupte urbane, precum în Irlanda de Nord. Iată cum sumarizează Dreher discuțiile cu confrații francezi. Dacă suburbiile se revoltă simultan, statul francez nu va avea suficiente forțe de poliție și militari pentru a restabili ordinea. Toți militarii, polițiștii și politicienii versați știu asta. Același lucru îl știu și bătăușii din suburbii. Conflictul poate fi declanșat de orice și oricând. Asta explică o mare parte din teama resimțită de francezi acum. La asta se adaugă și faptul că nu există nicio soluție clară sau nicio soluție pur și simplu”.

Aflat într-o vizită în Ungaria și Franța, Dreher a fost întrebat dacă știe vreo capitală europeană în care să nu aibă loc proteste precum cele de mai sus. Da, Budapesta, a venit răspunsul. Iar lucrurile stau așa de mai mulți ani, pentru că un studiu privind antisemitismul în UE realizat in 2018 de Agenția UE pentru Drepturile Fundamentale arată că frica evreilor legată de agresiuni fizice și insulte era mult mai mică în Ungaria decât în Franța, Germania, Belgia, Spania (țările considerate cele mai „nesigure”).

Cu toate acestea, presa vestică descrie regimul de la Budapesta drept antisemit și chiar fascist. Asta însă pentru că guvernul Ungariei l-a atacat și l-a demonizat pe George Soros (să nu uităm că sancțiunile împotriva Ungariei, în primul rând procedurile de suspendare a dreptului de vot în UE, au început nu după naționalizarea fondului privat de pensii, nu după adoptarea unei constituții redactată pe alocuri în notă revizionistă, ci după atacurile directe la George Soros, la adresa Universității Central Europene de la Budapesta și împotriva apelurilor din 2015 ale lui Soros pentru ca UE să primească cât mai mulți imigranți, iar aceștia să fie împărțiți printr-un regim de cote stabilit nu prin unanimitate, ci prin majoritate în Consiliul European).

„Când criticii lui Soros sunt acuzați de antisemitism se distrage atenția de la ceea ce fac fundațiile lui Soros în țări despre care cei mai mulți oameni din Vest nu știu decât lucrurile relatate de posturi precum CNN și jurnaliști precum Christiane Amanpour”, scrie Rod Dreher. „Cititind  despre Soros în presa de limbă engleză și uitându-mă pe site-urile fundațiilor lui și la valorile acestor fundații, pot să spun că Soros este un globalist liberal ale cărui interese sunt diametral opuse față de interesele celor care vor ca Ungaria să rămână Ungaria”, scrie Rod Dreher. Jurnalistul vine apoi cu un exemplu din Macedonia, țara unde Monica Macovei l-a consiliat pe președinte în ale anticorupției. O parte din banii pe care Fundația pentru o Societate Deschisă din Macedonia i-a primit de la guvernul american (de la Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională) au fost investiți pentru traducerea și publicarea cărții «Reguli pentru radicali», a lui Saul Alinsky, o carte de căpătâi a anarhiștilor Noii Stângi. Așadar, cu banii guvernului SUA, George Soros s-a jucat de-a pompierul piroman.

„Pentru ca asimilarea este mult mai ușoară în SUA, americanii, inclusiv influenta presă americană, nu înțeleg de ce ea este dificilă în Europa. „Noi americanii suntem o societate tânără după standardele europene. Ne-am născut în urma unei revoluții împotriva Lumii Vechi. Ne-am definit ca fiind împotriva tradiției. Pentru un american conservator este greu să recunoască, însă asta este America: prima națiune modernă, capitalistă, dinamică, individualistă și fără rădăcini. Pentru oamenii din alte țări este mult mai ușor să se integreze în societatea americană, pentru că suntem fluizi, dinamici, individualiști și relativ fără rădăcini.

Europa nu este așa. Europa nu poate fi ca America decât încetând să mai fie Europa. Nu vreau ca țările europene să fie ca America. Vreau să fie europene, adica vreau ca Franța să fie franceză, ca Ungaria să fie ungară, ca Suedia să fie suedeză. Asta contravine sensibilităților universaliste ale americanilor. După ce am venit de nenumărate ori în Europa, cred că așa trebuie să fie. Daca mi s-ar acorda cetățenia franceză sau ungară și ar fi să-mi trăiesc aici restul vieții, nu aș putea fi francez sau ungur decât pe hârtie. Asta nu pentru că ungurii sau francezii ar fi intoleranți cu străinii, ci pentru că sunt moștenitorii unei vechi culturi, care nu poate fi însușită așa cum îmbraci sau dezbraci o haină. Este foarte greu pentru americani să priceapă asta, chiar și pentru cei care vin din regiuni din SUA în care ești socotit un venetic și după 50 de ani de la stabilirea acolo”.

Preluare: cotidianul.ro / Autor: Călin Marchievici

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.