Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat sâmbătă, 19 iunie 2021, că Uniunea Europeană se transformă într-un „imperiu” care contravine intereselor naţiunilor de pe continentul european.
„În loc de Europa naţiunilor, la Bruxelles se construieşte un suprastat. De aceea, democraţii care se bazează pe valorile naţionale se confruntă astăzi cu cei care construiesc un imperiu”.
Potrivit lui, construirea unui imperiu european contravine ideii de democraţie şi nimeni nu a autorizat astfel de politici.
„Noi ne dorim altceva, noi vrem democraţia democraţiilor, bazată pe naţiuni”.
„Europa nu se va schimba şi nu se va îmbunătăţi singură, noi suntem cei care trebuie să o facem mai bună, să o reformăm şi să o repunem pe o cale care a avut succes la vremea respectivă”, a adăugat Viktor Orban, după ce a spus că UE se confruntă în prezent cu o criză la nivel social şi economic.
Orban a spus că Parlamentul European ar trebui şi el reformat, crescând competenţele parlamentelor naţionale, care ar trebui să aibă dreptul să blocheze procesele legislative dacă ar considera că acestea contravin intereselor ţărilor comunităţii europene.
Parlamentul European a cerut recent Comisiei Europene să activeze mecanismele de condiţionare a fondurilor europene în cazul ţărilor care încalcă valorile comunitare, fiind vizate în special Ungaria şi Polonia.
Cele două ţări fac deja obiectul unor proceduri din partea Comisiei, ca urmare a încălcării a ceea ce birocrații de la Bruxelles numesc „normele comunitare”.
Înainte de aceste declarații, Ungaria a adoptat un text de lege care interzice promovarea homosexualităţii în rândul minorilor. Imediat, președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, și-a manifestat „îngrijorarea” în legătură cu adoptarea acestei legislații. „Foarte îngrijoraţi de noua lege din Ungaria. În prezent examinăm dacă ea încalcă legislaţia europeană”, a scris von der Leyen pe Twitter.
De fapt, ungurii nu se poziționează împotriva UE, pentru că în spatele conservatorismului maghiar există critica imperialismului cultural promovată de Bruxelles, Berlin și Washington. Așa că, nimic nu e ceea ce pare, că doar asta-i politica, are mai multe fațete!
Occidentalizarea s-a răspândit în anii 1990, după implozia Uniunii Sovietice, care la rândul său a încurajat procesul de extindere a NATO și a Uniunii Europene. Cu toate acestea, apariția economică a Chinei și redresarea militară a Rusiei pun sub semnul întrebării modelul liberal care a dominat ordinea globală, atunci când SUA a devenit singura superputere. Prin 2014 mi-a atras atenția discursul lui Orban din Parlamentul European, care a ilustrat perfect dorința de a rupe dogmele și ideologiile Occidentului, luând drept modele sistemele politice non-occidentale: China, Singapore, India, Turcia și Rusia, ceea ce ar fi demonstrat, destul de înșelător la prima vedere, că valorile progresiste ale Vestului urmau să piardă teren în confruntările ideologice ale secolului XXI.
Totuși, pentru cine-i cu adevărat atent la politica promovată de Ungaria, la accentul pe care Orban îl pune pe valorile creștine și tradiționale, înseamnă că și-a dat seama că acțiunile premierului maghiar sunt adesea în contradicție și ipocrite. Spre exemplu, Orban a spus în 2019, că Turcia este un „partener strategic” pe care fiecare maghiar ar trebui să îl respecte. De asemenea, el a lăudat națiunea turcă pentru rolul său în „combaterea” imigrației ilegale în Europa. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda sprijinului arhicunoscut al Turciei pentru organizațiile teroriste din Siria, sprijin care a declanșat criza imigranților din 2015.
Desigur, nu există nici un motiv pentru care Budapesta nu ar trebui să aibă relații puternice cu Ankara, dar, în același timp, nu poate pretinde că susține valorile creștine, lăudând pe de altă parte forțele militare turcești care, alături de radicalii ISIS creați de CIA în campusurile de pe teritoriul Iordaniei, îi alungă pe creștini din casele lor din Nordul Siriei. Maghiarii, cu Orban în frunte, au rămas tăcuți și atunci când unul dintre monumentele antice cele mai îndrăgite ale creștinismului (Bazilica Sfânta Sofia) s-a islamizat.
De reținut încă un aspect: premierul ungar citează Singapore, China, India, Turcia și Rusia drept țări model. Din toate aceste 5 națiuni, Turcia se remarcă ca fiind una extrem de intolerantă față de grupurile minoritare, în special creștini și kurzi. Celelalte 4 sunt multietnice și multireligioase, dar cu drepturile minorităților protejate și consacrate în realitate și nu doar pe hârtie. Este limpede, că toate vorbele prim-ministrului maghiar se bazează mai degrabă pe cinismul extrem al Uniunii Europene, decât pe pretențiile sale de apărare a valorilor creștine și tradiționale. Concluzia? Nu vă repeziți să-i ridicați osanale, pentru că Viktoraș nu-i chiar atât de naționalist, conservator și tradiționalist pe cât vrea să pară! În politică măștile sunt atât de multe și atât de diversificate, încât deținătorii lor au renunțat de multă vreme la adevăr.