Vă întrebați cum afectează defrișările sănătatea copacilor planetei?
Ați ajuns la locul potrivit!
În acest articol vom acoperi:
– Ce este despădurirea și cum afectează ecosistemele
– Efectele negative ale defrișărilor
– Cum putem face față defrișărilor în următorii ani
Și mult mai mult!
Deci, dacă doriți să înțelegeți mai multe despre modul în care defrișările afectează planeta și cum poate afecta propria zonă, continuați să citiți!
Ce se întâmplă în prezent cu defrișările?
Știați că dacă vom continua să distrugem pădurile la ritmul cu care o facem astăzi, pădurile tropicale ale Pământului vor dispărea în următorii 100 de ani?
Oricine crede că afirmația de mai sus este hiperbolă probabil nu a văzut numerele. În 1990, pădurile ocupau 31,6% din suprafața terestră. Până în 2016, proporția terenurilor ocupate de păduri era cu aproximativ 1% mai mică, la 30,7%.
Situația nu se îmbunătățește, deoarece tropicele (regiunea Pământului care înconjoară ecuatorul) pierdeau o suprafață de pădure echivalentă cu dimensiunea unui teren de fotbal la fiecare șase secunde în 2019. Distrugerea din 2020 a fost și mai gravă. Defrișarea este responsabilă pentru această reducere rapidă a suprafețelor forestiere din întreaga lume.
Acest articol încearcă să spună povestea defrișărilor folosind statistici. Începem prin a prezenta câteva statistici rapide care indică cât de gravă este problema defrișărilor. Articolul se concentrează apoi pe impactului defrișărilor asupra încălzirii globale, a biodiversității și a mijloacelor de trai. În cele din urmă, ne concentrăm asupra a ceea ce putem face fiecare pentru a inversa daunele provocate de defrișări.
Ce este despădurirea?
Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a Organizației Națiunilor Unite, „defrișările implică pierderea pe termen lung sau permanent a acoperirii pădurilor și implică transformarea într-o altă utilizare a terenului”. FAO adaugă că „o astfel de pierdere poate fi cauzată și menținută doar de o perturbare continuă indusă de om sau naturală”.
Cu toate acestea, defrișările nu includ situațiile în care copacii sunt îndepărtați din cauza exploatării sau recoltării durabile. De asemenea, nu cuprinde cazuri în care se așteaptă ca pădurile distruse să se regenereze în mod natural.
Din definițiile de mai sus, putem descrie despăduririle ca procesul de tăiere a copacilor dintr-o bucată de teren, fără perspectiva ca acești copaci să se regenereze sau să fie înlocuiți cu copaci noi. Copacii pot fi tăiați ca urmare a activității umane sau a schimbărilor de mediu legate de activitatea umană.
Câteva statistici rapide
FAO spune că „despăduririle și degradarea pădurilor continuă la rate alarmante”. Iată câteva numere de la FAO care oferă context pentru această afirmație:
Pădurile acoperă aproximativ o treime din suprafața terestră globală.
Există în jur de 60.082 specii de arbori.
Numărul copacilor din lume este estimat la 3,04 trilioane.
Aproximativ 50% din suprafața forestieră a lumii este relativ intactă.
O treime din suprafețele forestiere pot fi numite păduri primare, ceea ce înseamnă că pădurile se regenerează în mod natural, fără dovezi ale activității umane.
Cinci țări găzduiesc peste 50% din pădurile globale, iar 66% din pădurile globale sunt situate în zece țări.
În ultimele trei decenii, rata defrișărilor a scăzut.
Principalul motor al defrișărilor este agricultura, agricultura comercială la scară largă fiind responsabilă de „40% din defrișările tropicale între 2000 și 2010, iar agricultura locală de subzistență pentru încă 33%”.
Aproximativ 3,7 milioane de hectare de păduri din Europa sunt afectate de incendii de pădure, animale, insecte, boli și alte activități umane.
Cât de gravă este defrișarea?
Faptul că pădurile tropicale ale Pământului scad rapid nu mai este contestat. Dar cât de gravă este situația?
Observatorul Pământului al NASA sugerează că „rata reală a defrișărilor este dificil de determinat”. Adăugând: „Oamenii de știință studiază defrișările pădurilor tropicale prin analiza imaginilor prin satelit ale zonelor împădurite care au fost defrișate”.
Oricât de dificil ar fi să se determine rata efectivă a defrișărilor, există eforturi ale unor erudiți și organizații individuale care ne oferă o idee despre ritmul în care pădurile dispar.
FAO raportează că „Din 1990, se estimează că s-au pierdut 420 de milioane de hectare de pădure prin conversia la alte utilizări ale terenului”.
Într-un raport publicat de 2019 al NationalGeographic.com, Christina Nunez citează Banca Mondială, care indică faptul că „Între 1990 și 2016, lumea a pierdut 502.000 mile pătrate (1,3 milioane de kilometri pătrați) de pădure”. Aceasta reprezintă o zonă de mărimea Africii de Sud.
Nunez citează, de asemenea, un studiu publicat în revista Nature, care raportează că „De când oamenii au început tăierea pădurilor, 46 la sută din copaci au fost doborâți”.
World Wide Fund (WWF) raportează că „în Amazon, aproximativ 17% din pădure s-a pierdut în ultimii 50 de ani, în principal din cauza transformării pădurilor pentru creșterea vitelor”. WWF adaugă că „Defrișarea în această regiune este deosebit de intensă în apropierea zonelor mai populate, a drumurilor și a râurilor, dar chiar și zonele îndepărtate au fost invadate atunci când sunt descoperite valoroase rezerve de mahon, aur și petrol”.
Cum este defrișarea pădurilor o problemă?
Există o îngrijorare semnificativă cu privire la distrugerea pădurilor. Totuși, mulți oameni se pot întreba de ce distrugerea rapidă a pădurilor este o problemă. La urma urmei, unii ar putea susține că trebuie să scăpăm de păduri pentru a crea spații în care construim orașe, să ne cultivăm hrana și să generăm energie.
Deși are sens că ar trebui să folosim copacii la fel cum folosim alte resurse naturale, problema constă în utilizarea acestor copaci într-un mod care nu este sustenabil, ceea ce ar putea face ca toate pădurile tropicale să dispară într-un secol.
Să ne uităm la unele dintre efectele nedorite ale defrișărilor.
Încălzire globală
Pentru a înțelege legătura dintre despădurire și încălzirea globală, să începem prin a ne uita la câteva informații de bază despre copaci, dioxid de carbon (CO2) și oxigen (O2). În timpul unui proces cunoscut sub numele de fotosinteză, copacii absorb dioxidul de carbon din atmosferă și eliberează oxigen în atmosferă.
Copacii sunt capabili să absoarbă CO2 din atmosferă numai atunci când sunt în viață. Odată ce sunt tăiați, lăsați să putrezească sau arși, dioxidul de carbon stocat în copaci este eliberat în atmosferă.
Un articol publicat de ScientificAmerican.com răspunde la întrebarea „Este adevărat că tăierea și arderea copacilor adaugă mai multă încălzire globală în atmosferă decât toate mașinile și camioanele din lume combinate?”
Răspunsul: „Din multe puncte de vedere, defrișările din pădurile tropicale adaugă mai mult dioxid de carbon în atmosferă decât suma totală de autoturisme și camioane pe drumurile din lume”. ScientificAmerican.com citează World Carfree Network (WCN), care spune: „Mașinile și camioanele reprezintă aproximativ 14% din emisiile globale de carbon”. Pe de altă parte, aceeași sursă spune că „majoritatea analiștilor atribuie peste 15% defrișărilor”.
Dacă dioxidul de carbon s-ar acumula la niveluri prea mari, ar crește efectul de seră. În această situație, energia termică este prinsă în atmosferă, rezultând temperaturi mai calde. Creșterea temperaturii pământului este ceea ce se numește încălzire globală.
Reducerea biodiversității
Pădurile găzduiesc 80% din speciile terestre documentate din lume. WWF observă că, atunci când pădurile sunt distruse, și aceste specii își pierd casele, „adesea nu sunt în stare să subziste în micile fragmente de teren împădurit rămas în urmă”. Adăugând: „Devin mai accesibile vânătorilor și braconierilor, numărul lor începe să scadă, iar unele, în cele din urmă, se sting”.
În următorii 25 de ani, se estimează că 28.000 de specii vor dispărea din cauza defrișărilor.
Pierderea locurilor de muncă și a mijloacelor de trai
Mijloacele de trai ale multor oameni depind de păduri. Aceasta este o realitate recunoscută de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), care spune că „Defrișările și degradarea pădurilor au un impact asupra vieții a 1,6 miliarde de oameni ale căror mijloace de trai depind de păduri”. Adăugând: „Un miliard dintre ei sunt printre cei mai săraci din lume”.
Cum are efect degradarea și reducerea pădurilor asupra mijloacelor de trai? IUCN are răspunsul: „52 la sută din toate terenurile utilizate pentru producția de alimente sunt afectate moderat sau sever de eroziunea solului sănătos”. Eroziunea se întâmplă atunci când acoperirea solului oferită de copaci nu mai este disponibilă. În cele din urmă, eroziunea solului afectează securitatea alimentară.
Organizația Națiunilor Unite sugerează că, în zonele în care pădurile sunt gestionate și utilizate în mod durabil, acestea pot contribui la reducerea sărăciei și pot facilita întreprinderile și serviciile forestiere. ONU raportează că „peste 60 de milioane de oameni sunt angajați în industriile forestiere” în întreaga lume.
Tratarea defrișărilor
Lumea se confruntă cu o provocare în ceea ce privește defrișările. Cu toate acestea, vestea bună este că oamenii încă mai au șansa de a inversa efectele defrișărilor.
O modalitate de conservare a pădurilor a fost înființarea pădurilor protejate. FAO raportează că „la nivel global, 18 la sută din suprafața forestieră a lumii sau mai mult de 700 de milioane de hectare se încadrează în arii protejate legal stabilite, cum ar fi parcurile naționale, zonele de conservare și rezervațiile de vânat”.
Chiar dacă rezervațiile naturale oferă o parte a soluției, FAO constată că aceste rezerve sunt insuficiente pentru a restabili diversitatea. Acest lucru se datorează faptului că aceste rezervații sunt adesea mici și restricționează migrația naturală a speciilor.
În anumite zone, oamenii se reunesc pentru a-și proteja pădurile. De exemplu, în Tanzania, comunitățile de pe insula Kokota sunt implicate în repararea pagubelor cauzate de defrișări pe insula lor. Potrivit NationalGeographic.com, acești rezidenți au plantat peste 2 milioane de copaci .
Indiferent cât de mici sunt eforturile noastre, putem contribui la reducerea defrișărilor. Iată câteva lucruri pe care le puteți face începând de astăzi:
– Plantează un copac. Dacă fiecare persoană de pe Pământ ar planta un copac pe an, am avea încă 7,5 miliarde de copaci în plus în fiecare an.
– Folosiți mai puțină hârtie, deoarece peste 40% din toată lemnul este utilizat pentru fabricarea diferitelor forme de hârtie.
Reduceți cererea de hârtie prin reciclare.
– Consumați mai puțină carne, deoarece aproximativ 80% din pădurile defrișate în Amazon sunt defrișate pentru a face loc creșterii vitelor.
– Sprijiniți companiile care pot dovedi că își aprovizionează în mod durabil produsele din lemn.
Există multe alte lucruri pe care le putem face pentru a ajuta la conservarea pădurilor. Dacă fiecare dintre noi contribuie într-un mod mic, diferența pe care o facem împreună va fi enormă. Cu toate acestea, cu toții avem de ales: fie începem să facem tot ce putem pentru a opri despăduririle, fie urmărim pasiv de pe margine pe măsură ce situația se înrăutățește.
Deforestation by the numbers (new statistics for 2021)
