Prognozele privind creșterea economică pentru anul 2021 ne indică o creștere nominală a PIB de 11% față de anul 2019, respectiv o creștere cu 115 miliarde a PIB-ului în 2 ani.
Raportat la aceeași perioadă, datoria publică crește cu 56,1% ajungând la valoarea nominală de 583 miliarde lei la finalul anului 2021.
Deci avem o viteză de creștere a PIB de 11% față de viteza de creștere a datoriei publice de 56,1%.
Raport de 5,1 al diferenței vitezelor de creștere, 5,1 în favoarea datoriei.
115 miliarde plus la PIB, 209,5 miliarde în plus la datorie.
Raportul acesta ne conduce la faptul că pentru fiecare euro produs suplimentar se face o datorie 1,82 euro.
Este o crestere pe datorie în mod evident, însă ceea ce este mult mai grav este faptul ca se bazează pe adâncirea dezechilibrelor macroeconomice (deficit de cont curent, deficit comercial, inflație, șomaj, deficit structural, deficit public ESA de peste 8% etc.) dar și a sacrificării indicatorilor socio-economici principali referitor la puterea de cumpărare a cetățenilor și companiilor, cu menținerea unor presiuni inacceptabile pe lichiditatea din economie (prin necesarul de finanțare în creștere al statului-în valori nominale).
Dacă ar fi să o spun plastic, aș spune că România este pe stupefiante, pe perfuzii toxice (datorie) trăind în iluzia redresării în contextul adâncirii problemelor structurale.
Ca un bolnav cronic care se droghează, se simte aparent mai bine, în timp ce boala devine letală.
Ceea ce nu se înțelege este că spațiul fiscal creat din orice sursa nu trebuie risipit și nu trebuie direcționat în zona majorării deficitului public, cel mai pervers deficit, deficitul care are efectul de antrenare cel mai mare și mai toxic asupra celorlalți indicatori macroeconomici.
Prânzul Guvernului Cîțu nu numai că este pe datorie, dar este făcut pe seama veniturilor prezente și viitoare ale economiei și societății.
Este cel mai cinic prânz, pentru că bucatele acelea reprezintă pielea și carnea României.
Rămân oasele…
Autor: Adrian Câciu
