Ultima vizită de lucru a cancelarei Merkel la Moscova

0

„Dacă toată lumea te minte întotdeauna, consecința nu este că tu începi să crezi minciunile, ci mai degrabă că nimeni nu mai crede în nimic”.

Aceste cuvinte înțelepte au fost rostite de Hannah Arendt, o filosoafă și-o gânditoare politică evreică germano-americancă, fugită din Germania din cauza național-socialismului și a persecuției evreilor.

În zilele noastre este dificil să fugi de noua ordine mondială totalitară, care pare să câștige un punct de sprijin peste tot, cu excepția câtorva națiuni „încăpățânate”. Oamenii sunt în stradă în fiecare weekend în Franța, Marea Britanie, Germania și Olanda. Acestea sunt țările care au avut statutul de membru cel mai vechi al Uniunii Europene, dar acum sunt incontrolabile și preluate de tehnocrați obtuzi, care au pierdut din vedere viața „normală” și care nu reușesc să priceapă că nu toată lumea poate studia în cadrul vreunei universități pentru a deveni doctor, profesor sau inginer. Acești indivizi își împing agenda 2030 cu toată violența, din punct de vedere psihologic vorbind, agendă pe care o remarcăm în mass-media și care poate fi numită propagandă. Fără a lua în considerare diversitatea societății, iar aici nu mă refer la LGBTQ, ci la muncitori, la cei slabi social, la cei necalificați, care suferă cel mai mult, care și-au pierdut sau își vor pierde locurile de muncă și mijloacele de trai și pentru care nu vor exista venituri de bază garantate pentru toată lumea.

De unde deducem, că revoluția digitală sau industrială 4.0 trebuie implementată, indiferent de costul banilor și al vieții!

Germania este o țară unică în istorie, din păcate nu în sens pozitiv. Ei au fost instigatorii a două războaie mondiale. O societate militară istorică, distrusă după Al Doilea Război Mondial. Dar nu totul a fost distrus. Industria nu a fost ruinată, iar programul nuclear a fost dezvoltat în continuare în SUA, cu oameni de știință germani, care au lucrat sub regimul nazist. Gândiți-vă doar la Werner von Braun, ulterior șef al institutului spațial american NASA. El și alți naziști de rang înalt au fost aduși în siguranță în Statele Unite ca urmare a operațiunii «Paperclip».

De asemenea, Klaus Schwab, șeful Forumului Economic Mondial, are rădăcini naziste, fiind și el, la rându-i, implicat în dezvoltarea armelor nucleare în Africa de Sud, în timpul regimului Apartheid. Este tributar încă unei mentalități „vechi”, la fel ca și alți politicieni din Germania.

Angela Merkel este un produs rezultat din fosta RDG, Germania de Est. Zvonurile spun că ar fi fost cunoscută sub numele de cod Erica, o spioană de rang înalt pentru SED (Partidul Unității Socialiste din Germania), implicată în monitorizarea unui cunoscut disident, Robert Havemann. De asemenea, ea a fost cea care l-a doborât pe Helmut Kohl și a fost indirect responsabilă de evenimentele tragice din familia sa. Este ciudat că a ales să facă parte din CDU (Uniunea Creștin Democrată) și să nu moară de stânga. Adesea, Merkel susține că a ales CDU din cauză că tatăl ei a fost implicat în biserică, dar el era, de fapt, membru SED și biserica ar fi putut fi acoperirea sa. Gurile rele spun că totul a fost planificat ca doamn cancelar să se infiltreze în CDU, care ar fi avut de-a lungul anilor mulți foști naziști în rândurile sale, în special în CSU (Uniunea Social Creștină) un partid din Bavaria înfrățit cu CDU. Fără îndoială, toți oamenii de știință de rang înalt trebuiau să fie membri SED și absolut toți primiseră ordin să se spioneze unul pe celălalt. Angela Merkel a susținut întotdeauna că a refuzat oferta de a deveni spion, ceea ce este puțin credibil.

Aproape în fiecare săptămână, germanii sunt pe stradă protestând împotriva noului stat totalitar, pe care eu îl numesc (răsfoind suficient de des presa germană) mai degrabă un stat tehnocratic totalitar, bazat pe Inteligența Artificială și scăpat de sub control. Cu siguranță, vechile elite politice din Germania nu pot ține pasul. Sunt vârstnici care provin în principal din partea de Est a Germaniei, care au suferit de pe urma STASI și apoi au îndurat consecințe dure și în cadrul reunificării, plecând dintr-o societate socialistă, unde totul era planificat, fără șomaj, cu asistență medicală și educație gratuite, spre a fi aruncați în capitalismul sălbatic, toate acestea reprezentând pentru cetățeni, neîndoielnic, un șoc teribil. Unii oameni nu au trecut niciodată peste transformare. Dintre toate fostele țări ale blocului comunist, Germania și Rusia au suferit cel mai mult. În percepția lor, statul totalitar pe care îl trăim acum, în 2021, este același cu cel din 1989: nu are libertate de mișcare, deține un sistem de credit social numit Greenpass constituit din propagandă guvernamentală cu nemiluita și vaccinări obligatorii, mai există minciunile nesfârșite ale guvernelor, precum și o elită extrem de bogată.

Nu pot să nu mă întreb, dacă Angela Merkel a intenționat să arate fostei populații din Germania de Est în ce constă cu adevărat capitalismul, sau doamna cancelar reprezintă doar o marionetă a elitelor occidentale? Aș spune că este un amestec al ambelor. Comportamentul ei aparține încă RDG, dar regulile și legile sale sunt dictate de statul profund german, format din Big Pharma, lobby-ul dornic de conflicte și războaie planetare și grupul dornic de-a implementa în toate structurile Inteligența Artificială, știut fiind faptul că într-un viitor destul de apropiat cine stăpânește AI conduce lumea.

Nu este ușor să fie experimentate două revoluții într-o singură viață. Dacă aveți ocazia să călătoriți prin Estul Germaniei, veți înțelege la ce mă refer. În exterior – clădiri renovate, dar în interior este încă Germania de Est și nu este pregătită pentru o altă revoluție. În plus, au fost nevoiți să facă față milioanelor de așa-ziși refugiați, într-o țară care este deja divizată. Merkel a aplicat „ideologia” refugiaților asupra poporului, după cum afirmă în presă surse din interiorul staffului ei, primind ordinul de a proceda astfel de la statul profund. Posibil s-o fi șantajat cu trecutul și simpatiile sale socialiste, sau cu atitudinea destul de totalitară. Nu știm! Dar putem ghici că s-a acționat în această direcție.

Va părăsi funcția în septembrie 2021, lăsând în urmă o Germanie și mai puternic scindată, decât atunci când a preluat conducerea de la Helmuth Kohl, fără posibilitatea de-a deveni o națiune unitară.

Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu Angela Merkel, acesta fiind – probabil – ultimul summit ruso-german cu participarea cancelarei, deoarece este cunoscut că se retrage din funcție în această toamnă.

Putin a avut întotdeauna o anumită simpatie pentru Germania, izvorâtă din experiența sa personală ca ofițer KGB detașat la Dresda, din cunoașterea țării și a limbii germane, din orientarea sa geopolitică și strategică spre construirea unei Europe mari – de la Vladivostok la Dublin – unde Germania era chemată să joace, într-un mod obiectiv, rolul principal.

Germania rămâne totuși nucleul economiei suverane europene, iar alianța franco-germană a devenit baza Europei Unite. Inițial, totul a fost planificat foarte diferit, Europa vizând să devină un pol independent al unei lumi multipolare, atât față de URSS, cât și față de Statele Unite și, în același timp, menținând legături amicale cu ambele. Numai că în ultimii 30 de ani, bătrânul continent a depins excesiv de americani.

Așadar, o adevărată Europă suverană franco-germană este paralizată, rămânând amânată la nesfârșit. Independenței supreme, i-a luat locul Germania lui Merkel, devenită nucleul economic al acestei neînțelegeri. Un rol deloc onorabil, pentru un cancelar ambițios…

La începutul anilor 2000, în timpul invaziei SUA în Irak, Europa suverană, reprezentată de cancelarul german Gerhard Schroeder și de președintele francez Jacques Chirac, a încercat să se afirme pentru ultima dată. Apoi, a fost conturată o axă Paris-Berlin-Moscova fantastic de promițătoare. Această schemă ar fi condus către multipolaritate. În acele momente, Germania aproape că a ales alternativa la calea liberalismului, alternativă promovată de Oskar Lafontaine, profesor al pasionatei Sahra Wagenknecht. Inclusiv Chirac a anunțat într-o manieră deschisă o revenire la politica lui De Gaulle. Vladimir Putin, la rândul său, a furnizat dimensiunea eurasiatică a acestei construcții.

Așadar, construcția liberalist-globalistă și hegemonia SUA au fost puse sub semnul întrebării. Toate eforturile americane s-au concentrat pe neutralizarea multipolarității și a iminentului continentalism european aflat în perfectă armonie cu Marea Eurasie rusească. Atunci Merkel l-a înlocuit pe Schroeder, care a ocupat apoi o funcție onorabilă la Gazprom, iar Sarkozy pe Chirac. În loc de Oskar Lafontaine, Merkel a susținut și sprijinit din nou liberalismul-globalist promovat asiduu de americani, iar Sarkozy a parodiat doar gaullismul. Axa Paris-Berlin-Moscova a fost subminată, suveranitatea europeană fiind amânată.

În situații critice, Merkel a fost întotdeauna de partea Statelor Unite. Dar atunci când a putut și mai ales când au prevalat avantajele economice, a încercat să relaxeze relațiile cu Rusia. Fără sprijinul ei personal, Nord Stream 2 nu ar fi avut loc. Desigur, acest lucru este în interesul vital al Germaniei. Ei bine, pentru Washington, n-a reprezentat deloc un argument. Statele Unite nu și-au recunoscut niciodată aliații și nici partenerii, pe toți considerându-i marionetele lor, aceștia fiind nevoiți să facă ceea ce li se comandă.

Angela Merkel a înțeles perfect regulile jocului și le-a acceptat. Și totuși …în ea stă ascuns în stare latentă ceva cu adevărat prusac. Nemții nu sunt genul de oameni care pot fi aduși la condiția umilă de sclavi. Prin urmare, Frau Merkel l-a privit într-un mod special pe președintele rus, într-un fel în care se poate deduce ceva continental, ceva multipolar și chiar ceva eurasiatic. Dar Angela Merkel și-a ascuns această ultimă privire cu atenție. Da, nu este Schroeder! Dar există șansa ca, după Merkel, Germania să fie condusă de cineva semnificativ mai rău, deși nu putem anticipa prea multe, fiindcă sufletul german are multe învelișuri…

Prin urmare, vizita de adio a Angelei Merkel a fost însoțită de lansarea Nord Stream 2. Doamna cancelar n-a înfăptuit o Europă suverană, dar a apărat viitorul națiunii germane. Iar acest aspect evidențiază o componentă esențială a autarhiei energetice a Europei.

 

 

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.