Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a vorbit marți, 19 octombrie 2021, în Parlamentul European, transmițându-i președintei Comisiei Europene, Ursula von der Lyen, și lumii întregi că țara sa „nu va accepta șantajul” și că legea supremă, Constituția Poloniei, este cel mai important act juridic al Poloniei.
Conflictul dintre autoritățile poloneze și cele de la Bruxelles a escaladat după ce Tribunalul constituțional polonez a decis în 6 octombrie 2021 că unele articole din tratatele UE sunt incompatibile cu Constituţia ţării, care are prioritate.
„Supremaţia dreptului constituţional asupra altor surse de drept derivă direct din Constituţia Republicii Polone. Astăzi (încă o dată) acest lucru a fost confirmat în mod clar de Tribunalul Constituţional”, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Muller.
Guvernul partidului naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) are viziuni diferite față de oficialii de la Bruxelles privind unele chestiuni care țin de organizarea justiției în Polonia, de libertatea presei și de drepturile comunității LGBT. Cazul analizat de tribunal se referă la modificările pe care PiS le-a adus sistemului judiciar al ţării.
„Organele europene acţionează dincolo de competenţele lor”, a declarat Julia Przylebska, preşedinta Tribunalului Constituţional polonez. Ea a denunţat „ingerinţa Curţii de Justiţie a UE în sistemul judiciar polonez” şi a enumerat o serie de articole din tratatele UE care, conform judecătorilor polonezi, sunt în contradicţie cu legea fundamentală a Poloniei.
În iulie 2021, CJUE a decis că o cameră disciplinară creată în 2018 în cadrul Curţii Supreme poloneze nu garantează deplin independenţa şi imparţialitatea judecătorilor. Membrii acestei camere sunt selectaţi de Consiliul Naţional al Magistraturii din Polonia, ai cărui membri sunt numiţi de parlamentul polonez. Potrivit CJUE, Consiliul Naţional al Magistraturii „a fost reorganizat semnificativ de executivul şi legislativul poloneze”, iar independenţa sa „poate ridica dubii justificabile”.
„Nu putem şi nu vom permite ca valorile noastre comune să fie puse în pericol. Comisia va acţiona”, a declarat Ursula von der Leyen în Parlamentul European, în prezenţa prim-ministrului polonez Mateusz Morawiecki.
„Sunt profund îngrijorată. Această decizie pune sub semnul întrebării fundamentele Uniunii Europene. Este o provocare directă la adresa unităţii ordinii legale europene”, a mai spus şefa Comisiei.
Ea a afirmat că există trei opţiuni: deschiderea unor noi proceduri de infringement, declanşarea noului mecanism de protecţie pentru suspendarea plăţii fondurilor către Varşovia sau recurgerea la procedura din Articolul 7 al Tratatului UE care ar putea duce la privarea Poloniei de dreptul de vot
Premierul Poloniei a respins „șantajul” UE
În replică, Mateusz Morawiecki care a vorbit în fața europarlamentarilor, la Strasbourg, a spus că Polonia respinge „şantajul” Uniunii Europene, şi a afirmat că, pentru ţara sa, Constituţia rămâne „legea supremă”.
„Resping acest limbaj al ameninţărilor sau al coerciţiei (…) Şantajul devine o metodă obişnuită a anumitor state membre, nu aceasta este baza democraţiei”, a criticat Morawiecki într-un discurs de 30 de minute aclamat de susţinătorii săi.
Premierul polonez a insistat că „dreptul UE nu primează în faţa normelor naţionale şi acest lucru se aplică în toate statele membre”.
„Ţările sunt suveranul european, sunt gardianul Tratatelor şi statele membre sunt cele care stabilesc competenţele în interiorul UE. În cadrul Tratatelor am oferit numeroase competenţe Uniunii Europene, dar nu pe toate. Sunt multe aspecte ale dreptului care continuă să fie de competenţa statelor membre”, a insistat el. Morawiecki a pus, totodată, accentul pe „diferenţele” pe care le face UE între statele membre şi a dat asigurări că Polonia vede „împărţirea între ţări tari şi slabe, noi şi vechi”.
„Niciodată nu vom fi de acord să ni se impună dictate!’”
Europarlamentarul român Maria Grapini a relatat despre respentiva ședință din Parlamentul European:
„Azi patru ore s-a dezbătut problema Poloniei în Parlamentul European. Am văzut un prim ministru al Poloniei dârz, curajos, cu argumente, apărând suveranitatea statului polonez. Nu pot să-mi imaginez cum ar fi vorbit Cîțu!
Prim ministrul Poloniei, neintimidat de intervenția Președintei Comisiei Europene, a vorbit 32 de minute (președintele de ședință i-a cerut să închidă discursul dar, premierul polonez, cu demnitate, în limba maternă, i-a spus: Mi s-a spus că am 30 de minute și voi vorbi 30 de minute!)
Apoi a vorbit de Tratat și relațiile statelor membre cu instituțiile europene!
A spus clar și răspicat că Polonia nu acceptă ca instituțiile europene să-și extindă atribuțiile în statele membre mai mult decât primesc competențe conform Tratatului, din partea statelor membre!
Citez: ‘Se discută prea mult în spatele ușilor închise! Puterea impusă de țările mai puternice nu ne intimidează, așteptam dialog! Aplicați reguli pe care nu le aplicați la fel pentru toate statele membre!
Nu vreau să plecăm din UE, vrem beneficii reciproce! Noi nu am intrat cu mâna goală în UE, am adus beneficii companiilor vestice! Nu dorim ca cetățenii noștri să fie lăsați să se apere singuri! Nu mai vrem cetățeni de mâna întâi și cetățeni de mâna a doua! Unele state europene au paradisuri fiscale și acelea sunt cele mai bogate! Nu vom tăcea când țara noastră va fi atacată ! Regulile jocului trebuie să fie aceleași pentru toți! Nu puteti să atacați o decizie a Curții Constituționale a unui stat membru pentru că nu este în competența europeană!
Am fost șantajați oribil! Noi suntem o țară mândră, am luptat pentru libertatea Europei – am apărat Parisul! Statul de drept este folosit ca pretext pentru a se face ce nu este prevăzut în Tratat!
Constituția Poloniei este cel mai important act juridic al Poloniei! Niciodată nu vom fi de acord să ni se impună dictate!’.
Cam asta a spus în sinteză Prim ministrul Poloniei! Merită ascultată toata intervenția!”.
UE riscă să devină un „organism gestionat într-un mod centralizat de instituţii lipsite de orice control democratic”
Anterior, într-o scrisoare către ceilalți lideri europeni, premierul polonez a avertizat împotriva riscului ca UE să devină un „organism gestionat într-un mod centralizat de instituţii lipsite de orice control democratic”.
Morawiecki susținea că este vorba despre un „fenomen periculos care ameninţă viitorul Uniunii”, dar a dat asigurări că Polonia va rămâne un „membru loial” al Uniunii Europene. De asemenea, el a făcut apel la liderii europeni să rămână „deschişi la dialog” privind o reformă a UE, relatează AFP.
„Aş vrea să ofer din nou asigurări că Polonia rămâne un membru loial al Uniunii Europene. Dar există un fenomen periculos care ameninţă viitorul Uniunii Europene. Mă refer la transformarea în mod gradual a Uniunii Europene într-o entitate care ar înceta să mai fie o alianţă a statelor libere, egale şi suverane şi ar deveni un organism condus în mod centralizat, guvernat de instituţii lipsite de control democratic”.
„Cred sincer că împreună, într-un spirit de respect şi înţelegere mutuală, fără a ne impune voinţa noastră celorlalţi, putem găsi o soluţie care va întări Uniunea noastră Europeană”, a scris Morawiecki.
Discursul integral al primului-ministru al Poloniei:
„Domnul președinte,
doamnă președinte,
Onorabili membri,
Mă aflu astăzi în Parlament, în fața dumneavoastră, pentru a expune poziția noastră cu privire la o serie de aspecte care cred că sunt fundamentale pentru viitorul Uniunii Europene. Nu doar pentru viitorul Poloniei, ci pentru viitorul Uniunii, în ansamblu.
În primul rând, voi vorbi despre crizele cu care se confruntă Europa astăzi – și pe care ar trebui să le abordăm.
În al doilea rând, voi vorbi despre standarde și reguli – care ar trebui să fie întotdeauna egale pentru toată lumea – și despre faptul că prea des nu sunt.
În al treilea rând, voi prezenta o opinie cu privire la principiile conform cărora nicio autoritate publică nu ar trebui să ia măsuri pentru care nu are temei juridic.
Al patrulea punct al discursului meu se va referi la hotărârea Tribunalului Constituțional polonez și la ce înseamnă aceasta și alte hotărâri similare pentru Uniune.
Și, de asemenea, despre importanța diversității și respectului reciproc.
Apoi, în al cincilea rând, voi prezenta punctul nostru de vedere asupra pluralismului constituțional.
În continuare, voi indica riscurile uriașe pentru întreaga societate rezultate din aplicarea hotărârii Curții de Justiție a UE, care se materializează deja în Polonia.
În cele din urmă, voi rezuma toate concluziile și voi privi spre viitor cu speranță.
Permiteți-mi să încep cu elementele de bază – cu provocările care sunt cruciale pentru viitorul nostru comun. Inegalitățile sociale, inflația și creșterea costurilor vieții, care afectează toți cetățenii europeni, amenințările externe, creșterea datoriei publice, imigrația ilegală sau criza energetică sporesc provocările politicii climatice. Toate acestea duc la tulburări sociale și extind catalogul problemelor semnificative.
Criza datoriilor a ridicat întrebarea, pentru prima dată după război, dacă putem oferi o viață mai bună pentru următoarea generație.
Granițele noastre devin din ce în ce mai instabile. În sud, atacul a milioane de oameni a făcut din Marea Mediterană un loc tragic. În Est, ne confruntăm cu o politică agresivă, rusă, care este capabilă să intre în război pentru a împiedica țările vecine să aleagă calea europeană.
Astăzi, ne aflăm în pragul unei crize uriașe de gaze și energie. Creșterea prețurilor – cauzată, printre altele, de acțiunile intenționate ale companiilor rusești – pun deja multe companii din Europa în situația de a trebui să aleagă între reducerea producției sau transferarea costurilor asupra consumatorilor. Amploarea acestei crize ar putea zgudui Europa în următoarele săptămâni. Multe companii ar putea da faliment, criza gazelor ar putea împinge milioane de gospodării, zeci de milioane de oameni – în sărăcie și lipsuri prin creșteri necontrolate ale costurilor în întreaga Europă. De asemenea, trebuie să luăm în considerare riscul de contagiune – o criză poate declanșa o cascadă de colapsuri ulterioare.
Spun ‘noi’ de fiecare dată – pentru că niciuna dintre aceste probleme nu poate fi rezolvată singură. Nu toate aceste probleme au afectat țara mea la fel de dramatic ca în alte state ale UE. Asta nu schimbă faptul că eu consider că toate aceste probleme sunt „problemele noastre”.
Acum voi spune câteva cuvinte despre contribuția Poloniei la proiectul nostru comun.
Pentru noi, integrarea europeană este o alegere civilizațională și strategică. Suntem aici, suntem aici și nu mergem nicăieri. Vrem să facem din nou Europa puternică, ambițioasă și curajoasă. De aceea, nu ne uităm doar la beneficiile pe termen scurt, ci și la ceea ce putem oferi Europei.
Polonia beneficiază de pe urma integrării în principal datorită comerțului pe piața comună. Transferurile de tehnologie și transferurile directe sunt, de asemenea, foarte importante. Dar Polonia nu a intrat în UE cu mâinile goale. Procesul de integrare economică a lărgit oportunități pentru companiile din țara mea, dar a deschis mari posibilități și pentru companiile germane, franceze sau olandeze. Antreprenorii din aceste țări beneficiază enorm de extinderea Uniunii.
Numără doar fluxul imens de dividende, profituri din dobânzi și alte instrumente financiare din țările central-europene – cele mai puțin bogate – către Europa de Vest – cele mai bogate. Cu toate acestea, dorim să nu existe perdanți în această cooperare – ci câștigători.
Polonia a fost cea care a promovat un Fond de redresare ambițios, asigurându-se că răspunsul de astăzi la provocările legate de energie, schimbările climatice și transformarea post-pandemie a fost adecvat nevoilor. Astfel, creșterea economică ar fi puternică, oferind speranță și garanție că milioane de copii, femei și bărbați nu vor fi lăsați singuri și vulnarabili globalizării. Cu privire la aceste chestiuni, am vorbit cu o singură voce cu Parlamentul European.
Polonia sprijină ferm piața unică europeană. Vrem o autonomie strategică care să întărească cele 27.
De aceea, Polonia sau Germania, Republica Cehă și alte țări din Europa Centrală promovează soluții de creștere a competitivității economiei europene în spiritul respectării celor patru libertăți fundamentale. Libertatea de circulație a mărfurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor. Fără a încuraja activitățile paradisurilor fiscale, ceea ce, din păcate, încă mai fac unele țări vest-europene, care se feresc în acest fel de vecini. Da, doamnelor și domnilor, paradisurile fiscale pe care le tolerăm în Uniunea Europeană înseamnă a lua banii de către cei mai bogați. Este corect? Ajută la îmbunătățirea soartei clasei de mijloc sau a celor mai puțin înstăriți? Se încadrează în catalogul valorilor europene? Mă îndoiesc foarte mult.
Polonia și Europa Centrală sunt, de asemenea, în favoarea unei politici ambițioase de extindere care va consolida Europa în Balcanii de Vest. Va completa integrarea europeană geografic, istoric și strategic. Ne dorim aspirațiile globale ale Uniunii și suntem în favoarea unei politici europene de apărare puternice, cu o structură pe deplin compatibilă cu NATO!
Astăzi, când granița de est a Uniunii face obiectul unui atac organizat, folosind în mod cinic migrația din Orientul Mijlociu pentru a o destabiliza, Polonia este cea care oferă Europei securitate, acționând ca o barieră împreună cu Lituania și Letonia pentru a proteja această frontieră. Și prin consolidarea potențialului nostru de apărare – consolidăm securitatea Uniunii în sensul cel mai tradițional.
În timp ce mă aflu astăzi în fața dumneavoastră, aș dori să mulțumesc serviciilor poloneze, lituaniene și letone, precum și tuturor țărilor din sudul Europei, polițiștilor de frontieră și serviciilor noastre în uniformă, pentru eforturile și profesionalismul în protejarea frontierelor Uniunii.
Securitatea are multe dimensiuni. Astăzi, când suntem cu toții afectați de creșterea prețurilor la gaze – este ușor de văzut care pot fi rezultatele miopie în materie de securitate energetică. Politica și acordul Gazprom pentru Nord Stream 2 au dus deja la prețuri record la gaze.
În timp ce astăzi, în țările care au fondat Comunitățile, nivelul de încredere în Uniune a scăzut la niveluri istorice scăzute, cum ar fi 36% în Franța, în Polonia, această încredere în Europa rămâne la cel mai înalt nivel. Peste 85% dintre cetățenii polonezi spun clar: Polonia este și rămâne membră a Uniunii Europene. Guvernul meu și majoritatea parlamentului care se află în spatele lui fac parte din această majoritate pro-europeană din Polonia.
Asta nu înseamnă că polonezii de astăzi nu se confruntă cu îndoieli și anxietate cu privire la direcția schimbării în Europa. Această anxietate este vizibilă și, din păcate, justificată.
Am vorbit despre cât de mult a contribuit Polonia la Uniune. Și, din păcate, încă auzim despre împărțirea în mai bun și mai rău. De prea multe ori avem o Europă a standardelor duble. Și acum voi spune de ce trebuie să punem capăt acestui model.
Astăzi, toți europenii, se așteaptă la un singur lucru. Ei vor să facem față provocărilor pe care le pun mai multe crize în același timp, și nu unul împotriva celuilalt, căutând pe cineva pe care să-l învinovățim – sau, mai bine zis, pe cei care nu sunt cu adevărat de vină, dar pe care este convenabil să-i învinovățim.
Din păcate, văzând unele dintre practicile instituțiilor UE, mulți dintre cetățenii continentului nostru se întreabă astăzi: Există într-adevăr vreo egalitate în hotărârile și deciziile extrem de diferite luate de Bruxelles și Luxemburg cu privire la diferite state membre în circumstanțe similare? care, de fapt, adâncesc împărțirea în state membre UE puternice, vechi și noi, în puternici și slabi, bogați și săraci?
Pretinderea că problemele nu există duce la consecințe negative. Cetățenii nu sunt orbi, nu sunt surzi. Dacă politicienii și oficialii mulțumiți de sine nu reușesc să vadă acest lucru, își vor pierde treptat încrederea. Și odată cu ei, instituțiile își vor pierde încrederea. Se întâmplă deja, doamnelor și domnilor.
Politica trebuie să se bazeze pe principii. Principiul principal pe care îl profesăm în Polonia și care stă la baza Uniunii Europene este principiul democrației.
Prin urmare, nu putem rămâne tăcuți când țara noastră – inclusiv în această Cameră – este atacată într-un mod nedrept și părtinitor.
Setul de reguli al jocului trebuie să fie același pentru toată lumea. Este responsabilitatea tuturor să le respecte – inclusiv instituțiile care au fost înființate în acele tratate. Acestea sunt bazele statului de drept.
Este inacceptabil să se extindă puterile, să se acționeze prin intermediul faptelor realizate. Este inacceptabil să-ți impuni deciziile altora fără un temei legal. Este cu atât mai inacceptabil să folosești limbajul șantajului financiar în acest scop, să vorbești despre sancțiuni sau să folosești cuvinte și mai profunde împotriva anumitor state membre.
Resping limbajul amenințărilor, al hazului și al constrângerii. Nu sunt de acord ca politicienii să șantajeze și să amenințe Polonia. Nu sunt de acord ca șantajul să devină o metodă de conducere a politicii față de un stat membru. Nu așa fac democrațiile.
Suntem o țară mândră. Polonia este una dintre țările cu cea mai lungă istorie de stat și democrație. De trei ori în secolul al XX-lea, cu prețul unui mare sacrificiu, am luptat pentru libertatea Europei și a lumii. În 1920, când am salvat Berlinul și Parisul de la invazia bolșevică, apoi în 1939, când am fost primii care am intrat într-o luptă criminală cu Germania și cu cel de-al treilea Reich, care a avut un impact asupra soartei războiului și, în cele din urmă, în 1980, când ‹Solidaritatea› a dat speranță în răsturnarea unui alt totalitarism – crudul sistem comunist. Reconstrucția postbelică a Europei a fost posibilă datorită sacrificiului multor națiuni, dar nu toate au putut beneficia de el.
Onorabili membri. Acum câteva cuvinte despre statul de drept. Sunt multe de spus despre statul de drept și toată lumea va înțelege acest concept diferit într-o anumită măsură. Cu toate acestea, cred că majoritatea dintre noi vom fi de acord că nu se poate vorbi despre statul de drept fără mai multe condiții. Fără principiul separației puterilor, fără instanțe independente, fără respectarea principiului că fiecare putere are competențe limitate și fără respectarea ierarhiei izvoarelor dreptului.
Dreptul Uniunii precede dreptul național – la nivelul statutelor și în domeniile de competență acordate Uniunii. Acest principiu se aplică în toate țările UE. Dar Constituția rămâne legea supremă.
Dacă instituțiile instituite prin tratate își depășesc competențele – statele membre trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a reacționa.
Uniunea este o mare realizare a țărilor europene. Este o puternică alianță economică, politică și socială. Este cea mai puternică și mai dezvoltată organizație internațională din istorie. Dar Uniunea Europeană nu este un stat. Statele sunt cele 27 de state membre ale Uniunii! Statele sunt suverane europene – sunt ‘stăpânii tratatelor’ și statele sunt cele care definesc sfera competențelor încredințate Uniunii Europene.
În tratate, am încredințat Uniunii o gamă foarte largă de competențe. Dar nu i-am încredințat totul. Multe domenii ale dreptului rămân de competența statelor naționale.
Nu avem nicio îndoială cu privire la primatul dreptului european asupra legilor naționale în toate domeniile în care competența a fost delegată Uniunii de către statele membre.
Cu toate acestea, la fel ca instanțele din multe alte țări, Tribunalul polonez ridică întrebarea dacă monopolul Curții de Justiție de a defini limitele reale de încredințare a acestor competențe este soluția adecvată. Întrucât determinarea acestui domeniu de aplicare intră în materie constituțională, cineva trebuie să-și exprime și o opinie asupra constituționalității unor astfel de competențe noi, posibile, mai ales atunci când Curtea de Justiție introduce din tratate tot mai multe competențe noi ale instituțiilor UE.
În caz contrar, nu ar avea sens să se includă în Tratatul privind Uniunea Europeană articolul 4, care prevede că Uniunea respectă structurile politice și constituționale ale statelor membre. Nu ar avea rost să se includă articolul 5 din tratat, care prevede că UE poate acționa numai în limitele competențelor conferite. Ambele articole ar fi lipsite de sens dacă nimeni, în afară de Curtea de Justiție, nu ar putea avea un cuvânt de spus în această chestiune din punct de vedere constituțional al ordinii naționale.
Sunt conștient că recenta hotărâre a Tribunalului Constituțional polonez a făcut obiectul unei neînțelegeri fundamentale. Dacă eu însumi aș auzi că Tribunalul Constituțional din altă țară a invalidat tratatele UE, probabil că aș fi surprins și eu. Dar mai presus de toate, aș încerca să aflu ce a decis de fapt Curtea.
Și tot în acest scop am cerut să vorbesc în dezbaterea de astăzi. Să vă prezint care este adevăratul subiect al disputei. Nu basmele motivate politic despre ‘Polexit’ sau minciunile despre presupuse încălcări ale statului de drept.
De aceea vreau să vă prezint faptele în următoarea secțiune a discursului meu. Și pentru a face acest lucru, cel mai bine este să prezentați câteva citate direct:
În ordinea juridică [națională], primatul dreptului Uniunii nu se aplică prevederilor Constituției – Constituția este cea care se află în vârful sistemului juridic intern.
Principiul primatului dreptului Uniunii Europene (…) nu poate submina în ordinea juridică națională forța supremă a Constituției
Curtea Constituțională poate examina condiția ultra vires (…) și anume, să stabilească dacă acțiunile instituțiilor Uniunii încalcă principiul atribuirii atunci când instituțiile, organele, organele și agențiile Uniunii au depășit sfera lor de aplicare. puterilor într-un mod care încalcă acest principiu.
Ca urmare a unei astfel de decizii, actele ultra vires nu se aplică pe teritoriul [statului membru].
Constituția interzice transferul de competențe într-o asemenea măsură care ar însemna că [un stat] nu poate fi considerat o țară suverană și democratică.
Voi sări peste următoarele citate pentru a nu vă ocupa prea mult timp. Voi trece la ultimele două.
Constituția este legea supremă a Poloniei în legătură cu toate acordurile internaționale care o obligă, inclusiv acordurile privind transferul de competență în anumite chestiuni. Constituția se va bucura de primatul valabilității și aplicării pe teritoriul Poloniei
Și ultimul citat:
Transferul de competențe către Uniunea Europeană nu poate încălca principiul supremației Constituției și nu poate încălca nicio prevedere a Constituției.
Văd agitația de pe fețele voastre, înțeleg că nu sunteți de acord cu ea, cel puțin parțial, în această Cameră.. Dar nu înțeleg de ce. Pentru că aceste citate provin din decizii ale Consiliului Constituțional francez, ale Curții Supreme daneze, ale Curții Constituționale Federale Germane. Am omis citatele din curtea italiană și spaniolă.
Iar citatele din hotărârile Tribunalului polonez se referă la 2005 și 2010. Așadar, după ce Polonia a devenit membră a Uniunii Europene. Doctrina pe care o apărăm astăzi este bine stabilită de ani de zile.
Merită, de asemenea, să-l cităm pe profesorul Marek Safjan, fost președinte al Tribunalului Constituțional polonez și astăzi judecător la Curtea de Justiție: ‘Pe baza Constituției, nu există motive pentru teza supremației dreptului UE în legătură cu întreaga ordine națională inclusiv normele constituționale.Nu există temeiuri! Conform Constituției însăși, este legea supremă a Republicii Polone (articolul 8 alin.1). Regulamentul menționat mai sus cuprins în paragraful 2 al articolului 91 prevede expresis verbis pentru primatul dreptului UE în cazul coliziunii cu o normă statutară, dar nu și cu norma constituțională’.
Această poziție a instanțelor naționale nu este nouă. Aș putea cita alte zeci de hotărâri din Italia, Spania, Cehia, România, Lituania și alte țări. De asemenea, aud voci că unele dintre aceste hotărâri s-au ocupat de alte cauze, de întindere mai mică. Este adevărat – fiecare judecată se referă întotdeauna la ceva diferit. Dar – în numele lui Dumnezeu! – au un lucru în comun: confirmă că tribunalele constituționale naționale le recunosc dreptul de control. Dreptul la control! Atât și atât mai mult! Pentru a controla dacă dreptul Uniunii este aplicat în limitele a ceea ce i-a fost încredințat. Acum voi dedica câteva propoziții Uniunii ca spațiu pentru pluralismul constituțional.
Onorabili membri. Sunt țări printre noi în care curțile constituționale nu există și altele în care există. Există țări care au prezența lor în Uniunea Europeană scrisă în constituțiile lor și există țări care nu o au. Există țări în care judecătorii sunt aleși de politicieni aleși în mod democratic și există țări în care sunt aleși de alți judecători.
Pluralismul constituțional înseamnă că există spațiu pentru dialog între noi, țările noastre și sistemele juridice. Acest dialog are loc și prin hotărâri judecătorești. Cum altfel ar trebui să comunice instanțele dacă nu prin hotărârile lor? Cu toate acestea, nu poate exista consimțământ pentru a da instrucțiuni și ordine statelor. Nu despre aceasta este vorba despre Uniunea Europeană. Avem multe în comun, ne dorim să avem din ce în ce mai multe în comun – dar există diferențe între noi. Dacă vrem să lucrăm împreună, trebuie să acceptăm existența acestor diferențe, trebuie să le acceptăm, trebuie să ne respectăm unii pe alții.
Uniunea nu se va dezamăgi din cauza faptului că sistemele noastre juridice sunt diferite. Funcționăm în acest fel de șapte decenii. Poate că cândva în viitor vom face schimbări care ne vor apropia legislația și mai mult. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesară o decizie a statelor membre suverane.
Astăzi există două atitudini pe care le putem adopta: fie putem fi de acord cu toate încercările extralegale, extratratate, de a limita suveranitatea țărilor europene, inclusiv a Poloniei, la extinderea progresivă a competențelor unor instituții precum Curtea de Justiție, la ‘revoluția tăcută’ care are loc nu pe baza unor decizii democratice, ci prin hotărâri judecătorești – sau putem spune: ‘Nu, dragii mei, dacă vreți să faceți din Europa un superstat fără națiune, obțineți mai întâi acordul tuturor europeni. țări și societăți pentru aceasta’.
Repet încă o dată: legea supremă a Republicii Polone este Constituția. Ea precede alte izvoare ale dreptului. Nicio instanță poloneză, niciun parlament polonez și niciun guvern polonez nu se poate îndepărta de la acest principiu.
Cu toate acestea, merită de subliniat faptul că Tribunalul polonez, de asemenea, în recenta hotărâre, nu a declarat niciodată că prevederile Tratatului privind Unirea sunt total incompatibile cu Constituția Poloniei. Dimpotriva! Polonia respectă pe deplin tratatele.
De aceea, Tribunalul polonez a afirmat că o interpretare foarte specifică a anumitor prevederi ale Tratatului, rezultată din jurisprudența recentă a Curții de Justiție, este incompatibilă cu Constituția.
Pentru a clarifica acest lucru, voi trece acum în următoarea parte a discursului meu pentru a prezenta riscurile pentru întregul sistem social atunci când statutul unui judecător este contestat de un alt judecător.
Conform interpretării Tribunalului din Luxemburg, judecătorii din instanțele poloneze ar fi obligați să aplice principiul primatului dreptului european nu numai asupra reglementărilor statutare naționale – ceea ce nu este pus la îndoială – ci și să încalce Constituția și verdictele propriilor lor constituționale. Tribunal!
Adoptarea acestei interpretări poate avea drept consecință ca milioane de hotărâri pronunțate de instanțele poloneze în ultimii ani să fie anulate în mod arbitrar, iar mii de judecători ar putea fi înlăturați din funcție. Milioane de judecăți! Acest lucru poate fi contrar principiilor independenței, inamovibilității și stabilității și siguranței dreptului la o instanță, toate acestea derivând direct din Constituția poloneză. Nu-ți dai seama la ce ar putea duce asta?! Chiar vrea cineva dintre voi să introducă anarhia, confuzia și fărădelegea în Polonia?
Consecința ar fi o scădere fundamentală a standardului constituțional de protecție judiciară a cetățenilor polonezi și un haos juridic inimaginabil.
Niciun stat suveran nu poate fi de acord cu o asemenea interpretare. A accepta aceasta ar însemna că Uniunea a încetat să mai fie o uniune de țări libere, egale și suverane – și că se va transforma, prin metoda faptelor realizate, într-un organism parastatal administrat central, ale cărui instituții pot impune ‘provinciilor’ sale orice consideră ei corect. Cu acest lucru nu am fost niciodată de acord.
Nu este ceea ce am convenit în tratate. Cu siguranță merită să discutăm dacă Uniunea ar trebui să se schimbe. Nu ar trebui să creeze un buget mai mare? Nu ar trebui să cheltuim mai mult pentru securitatea comună? Nu ar trebui scoase cheltuielile de apărare din procedurile de deficit bugetar? Asta propune Polonia! Nu ar trebui să ne întărim rezistența la pericolele hibride, la amenințările cibernetice? Nu ar trebui să controlăm mai bine investițiile în sectoarele strategice ale economiei? Cum să finanțăm în mod echitabil și eficient transformarea energiei și a climei? Cum să facem procesul nostru de luare a deciziilor mai eficient? Ce putem face pentru a împiedica cetățenii noștri să se simtă tot mai înstrăinați în UE?
Pun aceste întrebări pentru că cred că răspunsurile la ele vor determina viitorul Uniunii. Ar trebui să discutăm toate acestea.
Prin urmare, voi dedica acum câteva fraze problemei limitelor competențelor Uniunii și ale instituțiilor sale.
Deciziile importante nu trebuie luate prin schimbarea interpretării legii.
Succesul integrării europene constă în asta – acea lege a fost derivată din mecanismele care leagă statele noastre în alte domenii.
Încercarea de a inversa acest model cu 180 de grade – și de a impune integrarea prin mecanisme legale – este o abatere de la ipotezele care au stat la baza succesului Comunităților Europene.
Fenomenul deficitului democratic este discutat de ani de zile. Și acest deficit s-a agravat. Cu toate acestea, niciodată până acum nu a fost atât de vizibil ca în ultimii ani. Din ce în ce mai mult, prin activismul judiciar, deciziile sunt luate cu ușile închise și există o amenințare la adresa țărilor membre. Și din ce în ce mai des – se face fără o bază clară în tratate, ci prin reinterpretarea lor creativă. Și – fără niciun control real. Și acest fenomen crește de ani de zile.
Astăzi acel proces a ajuns într-un asemenea stadiu încât trebuie să spunem: stop. Competențele Uniunii Europene își au limitele. Nu trebuie să mai tăcem când acestea sunt depășite.
De aceea spunem DA universalismului european și NU centralismului european.
Eu – ca toți cei din această Cameră, sunt supus controlului democratic. Cu toții vom fi trași la răspundere în acest fel – pentru toate acțiunile noastre. Reprezint un guvern care a fost ales în 2015 și pentru prima dată în istoria Poloniei a obținut o singură majoritate. De aceea am întreprins un program ambițios de reformă socială
Și poporul polonez a decis: la următoarele alegeri din 2018, 2019, 2020, au făcut o evaluare democratică a guvernului nostru. Cu cea mai mare prezență la vot din istorie, am câștigat cel mai puternic mandat democratic din istorie. Timp de 30 de ani, niciun partid nu a obținut un asemenea rezultat electoral precum Legea și Justiția. Și asta fără sprijinul țărilor străine, fără sprijinul marilor afaceri, fără nici măcar un sfert din influența asupra mass-media ca concurenții noștri, care au modelat Polonia după 1989.
Ni se vorbește paternalist despre democrație, statul de drept, despre cum ar trebui să ne modelăm propria patrie, că facem alegeri greșite, că suntem prea imaturi, că se presupune că democrația noastră este ‘tânără’ – este un curs fatal al narațiunii. propus de unii.
Polonia are o lungă tradiție democratică. Într-adevăr și o tradiție a ‹Solidarității›.
Sancțiuni, reprimarea țărilor mai puternice din punct de vedere economic împotriva celor care încă se luptă cu moștenirea de a fi pe partea greșită a Cortinei de Fier – nu este o cale corectă. Cu toții trebuie să ne amintim consecințele.
Polonia respectă principiile Uniunii, dar nu va fi intimidată. Polonia se așteaptă la dialog în această chestiune.
Pentru a îmbunătăți procesul acestui dialog, merită să propunem schimbări instituționale. O cameră a Curții de Justiție, formată din judecători desemnați de curțile constituționale ale statelor membre, ar putea fi înființată pentru un dialog permanent, în conformitate cu principiul verificărilor și echilibrelor. Vă prezint astăzi o astfel de propunere. Decizia finală trebuie să apară demo-urilor și statelor, dar instanțele ar trebui să aibă o astfel de platformă pentru găsirea unui teren comun.
În concluzie, stimați deputați, trebuie să răspundem și la întrebarea de unde și-a obținut Europa avantajul de-a lungul secolelor. Ce a făcut civilizația europeană atât de puternică.
Istoria răspunde astfel: am devenit puternici pentru că eram cel mai divers continent de pe planetă.
Niall Ferguson scrie că: ‘Imperiile monolitice ale Orientului au înăbușit inovația, în timp ce în Eurasia de Vest, muntoasă, traversată de râuri, numeroase monarhii și orașe-state au concurat creativ și au comunicat constant între ele’.
Deci, Europa a câștigat prin atingerea unui echilibru între competiția creativă și comunicare. Între competiție și cooperare. Astăzi avem nevoie din nou de amândoi.
Onorabili membri. Îmi doresc o Europă puternică și mare. Îmi doresc o Europă care luptă pentru dreptate, solidaritate și egalitate de șanse. O Europă capabilă să facă față regimurilor autoritare. O Europă care acordă prioritate celor mai noi soluții economice. O Europă care respectă cultura și tradițiile din care a crescut. O Europă care recunoaște provocările viitorului și lucrează la cele mai bune soluții pentru întreaga lume. Aceasta este o sarcină grozavă pentru noi. Pentru noi toți, dragi prieteni. Numai în acest fel cetățenii Europei vor găsi în ei înșiși speranța pentru un mâine mai bun. Ei vor găsi în ei înșiși voința de a acționa și voința de a lupta. Este o sarcină dificilă. Dar să o întreprindem. Să o întreprindem împreună. Traiasca Polonia, traiasca Uniunea Europeana a statelor suverane, traiasca Europa, cel mai mare loc din lume!
Mulțumesc foarte mult”.
