Oamenii de lângă noi fac lucruri extraordinare. Trebuie doar să îi observăm și să le luăm exemplul. Iar un astfel de exemplu de urmat este și Tanti Florica Negrean, care a îngrijit timp de 24 de ani mormântul sergentului Bădiță Dionisie, un sergent pe care nu l-a cunoscut niciodată.
„Pentru că așa mi-a spus mama”
În urmă cu aproape un sfert de secol, tanti Florica a fost chemată de mama dumneaei și a primit un testament cu totul neobișnuit: sarcina de a se îngriji de mormântul eroului necunoscut din cimitir.
„Despre acest erou putem spune că a avut un destin postum fericit, căci locul său de veci a fost şi este îngrijit de membrii familiei unui erou cuţan căzut, se pare, la Cotul Donului, Dumitru Domuţa. Soţia lui, Maria Domuţa, s-a îngrijit de-a lungul întregii vieţi de întreţinerea acestui mormânt. Către asfinţitul vieţii, văduva i-a lăsat cu limbă de moarte sarcina fiicei Florica (căsătorită Negrean), care nu şi-a cunoscut tatăl, acesta fiind mobilizat la doar două luni după zămislirea ei, în anul 1942, spunându-i: „Florică dragă, cât îi hi în putere, şi grijeşti mormântu, că oarecine îl grijeşte şi pe al tătâne-tău”, spune domnul Viorel Câmpean, bibliotecar la Biblioteca Județeană Satu Mare.
Despre Eroul Bădiță Dionise, cel care își odihnește veșnicia în cimitirul din Cuța, relatează Domnul Viorel Câmpean următoarele:
„Sergentul BĂDICA (BĂDIȚA) DIONISIE din Regimentul 2 infanterie, născut în anul 1921 la Corniş-azi Cernişoara com. Mădulari (jud. Vâlcea), fiul lui Constantin şi Ioana, a fost unul dintre eroii vâlceni care și-au vărsat sângele pentru dezrobirea patriei în anul 1944. Se crede despre el că a fost primul soldat român căzut la datorie în luptele de la Socond, la 18 octombrie 1944, fiind înmormântat la Cuţa. Din amintirile lui Ioan Toduţ, martor şi participant la înmormântare, am aflat că acest prim erou, rănit prin împuşcare la Socond, a fost adus de camarazii săi, cu intenţia de a fi dus la spitalul de campanie care se afla în Stremţ (azi în județul Maramureș).
Eroul a decedat când a ajuns în Cuţa, dându-şi ultima suflare în faţa bisericii. Sicriul a fost confecţionat din nişte lăzi de către Iuănu Pocăitului. Parohul Filip Glodan, cantorul Gheorghe Buzaş şi sfătul Dumitru Fechete (zis Mitru Lichii Vârvii, „care zîcea şi cu ceatăra”), s-au îngrijit, împreună cu sătenii, de înmormântarea creştinească a sergentului. La cimitir a fost dus cu un car tras de „două vaci de dibol”, aparţinând aceluiaşi Iuănu Pocăitului care ar fi spus, conform mărturiei lui Ioan Toduţ: „nu-mi bănuiesc să-mi moară vacile amândouă, dar eu vreau să ajut armata română, ‘mi se pare că i-o şi murit o vacă, că o fost cu armata până la Jerăuşe’”.
Martoră şi participantă la eveniment a fost şi Floarea Podină (născută Goste în 1930, cunoscută în sat ca Floarea Diordichii lui Ioani Băinţanului), care a dus la ceremonia înmormântării crucea bisericii. Satul întreg l-a plâns pe erou, cu gândul la ai lor, plecaţi pe front, zicând: „Şi a nost’ îi oareunde”. Dânsa îşi amintea că Dionisie Bădică ar fi fost ucis de la o fereastră a unei case din Socond.
Locul de veci al sergentului Bădică se află în cimitirul de pe deal al satului Cuţa. Prin grija cantorului Ioan Fechete (fiul sfătului Dumitru Fechete) şi a inginerului Ioan Suciu, în anul 2005, crucea de lemn, degradată în timp, a fost înlocuită cu una metalică, având şi o tăbliţă inscripţionată. Şcolarii din sat, însoţiţi de dascălii lor, cu ocazia Zilei eroilor se deplasează la mormânt cu jerbe de flori, intonează imnul şi recită poezii patriotice”.
În 19 octombrie 2021, în cadrul unui proiect frumos, Florica Negrean a fost recompensată pentru dragostea cu care a îngrijit mormântul eroului, iar parohul satului Cuța, Gabriel Chereji, s-a îngrijit ca mormântul eroului să capete o înfățișare demnă de jertfa sa.
„Până la acea dată Florica Negrean nu știa de mormânt mare lucru. L-a identificat după indicațiile mamei ei și după casca metalică care a străjuit crucea ani de zile. Au urmat 24 de ani de îngrijit mormântul, pentru ca astăzi, povara suitului la cimitirul din deal să fie luată de pe umerii lui tanti Florica prin grija inimosului Părinte Gabriel Chereji de la Cuța, care s-a îngrijit ca sergentul Bădiță Dionisie să aibă un mormânt pe măsura jertfei sale”, a mărturisit preotul militar Cristian Silaghi.
Preluare: Glasul Cetății / Autor: Nelica Corneanu
