Apocalipsa globală: „Amazonul este ucis!”

1

Milioane de indigeni din bazinul Amazonului duc o luptă contra timpului pentru a salva imensa pădure tropicală de distrugerile industriale.

Într-un interviu exclusiv cu AFP, în satul junglei ecuadoriane Union Base, la cinci ore de mers cu mașina de Quito, Gregorio Mirabal, șeful Corpului de coordonare a organizațiilor populațiilor indigene din bazinul Amazonului, face apel la țările dezvoltate prezente la COP26, conferința climatică de la Glasgow (Scoția), pentru a colabora la salvarea celor 8,4 milioane de kilometri pătrați ai Amazoniei.

Mirabal, 54 de ani, este reprezentantul a 3,5 milioane de indigeni care trăiesc în nouă țări sau teritorii: Brazilia, Bolivia, Peru, Ecuador, Columbia, Venezuela, Guyana, Surinam și Guyana franceză.

Daune ireversibile

Acest membru al poporului Wakuenai Kurripaco avertizează că 17% din pădure a fost deja distrusă prin exploatarea petrolului și a mineralelor, poluarea și defrișările pentru agricultură.

„Distrugerile vor ajunge la 20%. Ne îndreptăm către o apocalipsă globală fără întoarcere. Oamenii vor rămâne fără oxigen, planeta se va încălzi în cincizeci de ani, cu două sau chiar trei grade. Viața nu va fi posibilă dacă Amazonul dispare. Amazonul este ucis, îi luăm petrolul, resursele naturale și nu vrem să lăsăm pădurea vie!”.

Bazinul amazonian reprezintă și cea mai mare rezervă de apă dulce de pe planetă. Biodiversitatea crează un climat echilibrat, fiecare arbore generează aer curat. Dar acest ecosistem uriaș a ajuns să colecteze deșeuri și nu există o finanțare clară sau programe majore de protecție.

„Cel mai prost guvern din Amazon”

Cel mai mare pericol, subliniază Mirabal, este lipsa voinței politice a guvernelor țărilor riverane. Și dă exemplul Braziliei care acoperă 60% din întregul bazin Amazon. Sub conducerea președintelui Jair Bolsorano, defrișările și exploatările ilegale au crescut cel mai mult în ultimii ani. „Este cel mai prost guvern pe care îl avem în bazinul Amazonului”.

Totodată, Brazilia, Columbia și Peru sunt cele mai periculoase tări pentru organizațiile indigene care se opun marilor companii petroliere, miniere sau forestiere. Potrivit lui Mirabal, „ ai 80% șanse să fii ucis sau închis acolo”. 200 de activiști au fost uciși în 2020, depășind cu mult cifra de 135 pentru 2019.

„Suntem aici pentru că vrem să fie clar în istorie că noi, popoarele indigene, nu am fost niciodată împotriva naturii”

José Gregorio Diaz Mirabal:

 „Relația noastră cu natura nu este o relație de 10 sau 20 de ani, este o relație de peste 10.000 de ani. De-a lungul acestor ani, am putut, cu cultura noastră, cu viziunea noastră asupra lumii, cu modul nostru de a respecta natura, să o păstrăm. Nu vorbesc despre conservare, ci despre respectarea naturii. O păstrăm pentru că o vedem ca o familie, o vedem ca pe o mamă, o vedem ca acasă. Teritoriile noastre, unde se află popoarele indigene, sunt în contrast cu harta distrugerii care există pe planetă. Acolo unde locuiesc popoarele indigene, există păduri, râuri și biodiversitate”

„Majoritatea teritoriilor popoarelor indigene cunosc mari amenințări, care în această pandemie s-au agravat. Una dintre ele este lipsa recunoașterii dreptului de proprietate asupra pământurilor popoarelor indigene. Aceasta este o amenințare istorică, nu una recentă. O mare parte din teritoriile indigene sunt deja concesionate companiilor petroliere, companiilor miniere, fără a respecta asta, pe noi, faptul că popoarele indigene sunt acolo. De aceea lipsa titlurilor de proprietate pe teren este o slăbiciune. Majoritatea teritoriilor indigene din bazinul Amazonului nu sunt încă titulare pe terenuri, în special cele care sunt mai bine conservate”.

„O altă amenințare foarte mare este flexibilitatea legilor din țările noastre. Legile de mediu, drepturile oamenilor sau consultarea prealabilă nu sunt respectate. Și cel mai grav dintre toate acestea este răspunsul sistematic prin violență din partea guvernelor și companiilor. Numărul de asasinate ale liderilor indigeni pentru apărarea pământului, a mediului și a teritoriilor indigene, în 2019, 2020 și acum, la începutul lui 2021, este cu adevărat îngrijorător”

„Guvernele din bazinul Amazonului nu dialoghează cu popoarele indigene. Ei plănuiesc proiecte în teritoriile indigene pe spatele popoarelor indigene, fără dialog cu noi”

Loading...
loading...

1 COMENTARIU

  1. Nu-i chiar asa… se defriseaza sectoare care se reabiliteaza prin plantare de puieti…
    Indienii ar vrea sa stea la fumat ayahiasca si sa ia bani moaca, pentru padurile “tuturor”; ii instiga marxistii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.