Investitorii străini sînt niște oameni foarte buni. Cei mai buni oameni dintre toți. De fapt, ei sînt niște adevărați sfinți scoborîți pre Pămînt. Ar trebui pomeniți în biserici. Introduși în calendarul ortodox.
Adevărați martiri, ei își sacrifică viața și liniștea personală pentru a veni la noi în țară, să ne facă locuri de muncă. Fără ei am fi pierduți. Existențele noastre patetice nu ar avea nici un sens. Resursele naturale, serviciile publice și forța noastră de muncă s-ar irosi în van, pentru că noi sîntem prea leneși și prea proști, ca să le gestionăm de capul nostru.
De-aia noi trebuie să le mulțumim din suflet și să îi cinstim cîte zile om avea. În nici un caz să nu cerem salarii mari, pentru că sar destabiliza mediul economic și investitorii ar avea de suferit. Nu se poate așa, ei să se jertfească pentru noi, iar noi să îi facem să sufere. Avem locuri de muncă, salarii nu ne mai trebuie.
Putem și trebuie să trăim doar cu gîndul și mulțumirea că țara noastră este dată ca exemplu de agențiile internaționale de rating.
Și tot nu este suficient. Trebuie să susținem economia, să avem creștere economică, să ducem avansul PIB pe cele mai înalte culmi, ca să ne mîndrim că avem economie de piață și că trăim în capitalism. Mai ales că stimulentele guvernamentale sînt total insuficiente. Am putea, dacă am fi cu adevărat responsabili, ca în schimbul locurilor de muncă, să venim și cu bani de acasă.
Preluare: invectiva.ro